SECŢIUNEA 2 - PREZENTAREA TERITORIULUI – ANALIZA DIAGNOSTIC

Prezentarea instituţiilor locale

 

La nivelul Zonei Pescăreşti Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76 există mai multe instituţii publice locale importante, începând cu Consiliul Judeţean Galaţi şi Primăriile şi Consiliile Locale ale localităţilor componente.

 

Consiliul Judeţean Galaţi

Potrivit art. 91(1) din Legea nr.215/2001 privind administraţia publică locală, republicată, Consiliul Judeţean Galaţi îndeplineşte următoarele categorii principale de atribuţii:

1. a)atribuţii privind organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al consiliului judeţean, ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean şi ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes judeţean;
2. b)atribuţii privind dezvoltarea economico-socială a judeţului;
3. c)atribuţii privind gestionarea patrimoniului judeţului;
4. d)atribuţii privind gestionarea serviciilor publice din subordine;
5. e)atribuţii privind cooperarea interinstituţională;
6. f)alte atribuţii prevăzute de lege.

 

Consiliul judeţean asigură, potrivit competenţelor sale şi în condiţiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes judeţean privind:

1. 1.Educaţia;
2. 2.Serviciile sociale pentru protecţia copilului, a persoanelor cu handicap, a persoanelor vârstnice, a familiei şi a altor persoane sau grupuri aflate în nevoie socială;
3. 3.Sănătatea;
4. 4.Cultura;
5. 5.Tineretul;
6. 6.Sportul;
7. 7.Ordinea publică;
8. 8.Situaţiile de urgenţă;
9. 9.Protecţia şi refacerea mediului înconjurător;

10. Conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice şi de arhitectura, a parcurilor, grădinilor publice şi rezervaţiilor naturale;

11. Evidenta persoanelor;

12. Podurile şi drumurile publice;

13. Serviciile comunitare de utilitate publica de interes judeţean, precum şi alimentarea cu gaz metan;

14. Alte servicii publice stabilite prin lege.

 

Consiliul Judeţului Galaţi este organizat în următoarele comisii de specialitate:

-          Comisia buget-finanţe, strategii, studii şi prognoză economico-socială;

-          Comisia pentru promovarea programelor integrate de dezvoltare partenerială locală, judeţeană, regională şi europeană;

-          Comisia pentru dezvoltare urbană şi rurală, agricultură, conservarea şi protecţia mediului şi de servicii publice;

-          Comisia pentru asistenţă şi protecţie socială, învăţământ, sănătate, cultură, activităţi ştiinţifice, sportive şi de agrement;

-          Comisia juridică, pentru administraţie publică locală, de respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, de cooperare interinstituţională;

-          Comisia de analiză privind administrarea şi gestionarea patrimoniului, investiţii, lucrări publice şi de refacere a monumentelor istorice şi de arhitectură.

 

Primăriile şi Consiliile Locale

Legea 215/2001 precizează că oraşele, comunele şi judeţele sunt persoane juridice de drept public, având deplină capacitate juridică. In comune, oraşe, municipii, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, autorităţile prin care se realizează autonomia locală sunt: Consiliul Local ca autoritate deliberativă şi Primăria ca autoritate executivă.

 

În Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară funcţionează 9 primării şi consilii locale, corespunzătoare celor 9 unităţi administrativ-teritoriale:

-          Primăria Galaţi

-          Primăria Cavadineşti

-          Primăria Folteşti

-          Primăria Frumuşiţa

-          Primăria Măstăcani

-          Primăria Oancea

-          Primăria Suceveni

-          Primăria Tuluceşti

-          Primăria Vlădeşti

 

Primarul este autoritatea executivă a administraţiei publice locale care îndeplineşte în acelaşi timp şi rolul de reprezentant al statului în relaţiile cu persoanele fizice şi juridice din ţară şi din străinătate, precum şi în justiţie, în unitatea administrativ teritorială în care a fost ales.

 

Primarul îndeplineşte următoarele atribuţii principale:

a) asigură respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a prevederilor Constituţiei, precum şi punerea în aplicare a legilor, a decretelor Preşedintelui României, a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului; dispune măsurile necesare şi acordă sprijin pentru aplicarea ordinelor şi instrucţiunilor cu caracter normativ ale miniştrilor şi ale celorlalţi conducători ai autorităţilor administraţiei publice centrale, precum şi a hotărârilor consiliului judeţean;

b) asigură aducerea la îndeplinire a hotărârilor consiliului local. În situaţia în care apreciază că o hotărâre este ilegală, în termen de 3 zile de la adoptare îl sesizează pe prefect;

c) poate propune consiliului local consultarea populaţiei prin referendum, cu privire la problemele locale de interes deosebit. Pe baza hotărârii consiliului local ia măsuri pentru organizarea acestei consultări, în condiţiile legii;

d) prezintă consiliului local, anual sau ori de câte ori este necesar, informări, privind starea economică şi socială a comunei sau a oraşului, în concordanţă cu atribuţiile ce revin autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi informări asupra modului de aducere la îndeplinire a hotărârilor consiliului local;

e) întocmeşte proiectul bugetului local şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar şi le supune spre aprobare consiliului local;

f) exercită funcţia de ordonator principal de credite;

g) verifică, din oficiu sau la cerere, încasarea şi cheltuirea sumelor din bugetul local şi comunică de îndată consiliului local cele constatate;

h) ia măsuri pentru prevenirea şi limitarea urmărilor calamităţilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, împreună cu organele specializate ale statului. În acest scop poate mobiliza populaţia, agenţii economici şi instituţiile publice din comună sau din oraş, acestea fiind obligate să execute măsurile stabilite în planurile de protecţie şi intervenţie elaborate pe tipuri de dezastre;

i) asigură ordinea publică şi liniştea locuitorilor, prin intermediul poliţiei, jandarmeriei, gardienilor publici, pompierilor şi unităţilor de protecţie civilă, care au obligaţia să răspundă solicitărilor sale, în condiţiile legii;

j) îndrumă şi supraveghează activitatea gardienilor publici, conform angajamentelor contractuale;

k) ia măsurile prevăzute de lege cu privire la desfăşurarea adunărilor publice;

l) ia măsuri de interzicere sau de suspendare a spectacolelor, reprezentaţiilor sau a altor manifestări publice care contravin ordinii de drept ori atentează la bunele moravuri, la ordinea şi liniştea publică;

m) controlează igiena şi salubritatea localurilor publice şi produselor alimentare puse în vânzare pentru populaţie, cu sprijinul serviciilor de specialitate;

n) ia măsuri pentru prevenirea şi combaterea pericolelor provocate de animale, în condiţiile legii;

o) ia măsuri pentru elaborarea planului urbanistic general al localităţii şi îl supune spre aprobare consiliului local; asigură respectarea prevederilor planului urbanistic general, precum şi ale planurilor urbanistice zonale şi de detaliu;

p) asigură repartizarea locuinţelor sociale pe baza hotărârii consiliului local;

q) asigură întreţinerea şi reabilitarea drumurilor publice, proprietate a comunei sau a oraşului, instalarea semnelor de circulaţie, desfăşurarea normală a traficului rutier şi pietonal, în condiţiile legii;

r) exercită controlul asupra activităţilor din târguri, pieţe, oboare, locuri şi parcuri de distracţii şi ia măsuri pentru buna funcţionare a acestora;

s) conduce serviciile publice locale; asigură funcţionarea serviciilor de stare civilă şi de autoritate tutelară; supraveghează realizarea măsurilor de asistenţă şi ajutor social;

ş) îndeplineşte funcţia de ofiţer de stare civilă;

t) emite avizele, acordurile şi autorizaţiile date în competenţa sa prin lege;

ţ) propune consiliului local spre aprobare, în condiţiile legii, organigrama, statul de funcţii, numărul de personal şi regulamentul de organizare şi funcţionare a aparatului propriu de specialitate;

u) numeşte şi eliberează din funcţie, în condiţiile legii, personalul din aparatul propriu de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale, cu excepţia secretarului; propune consiliului local numirea şi eliberarea din funcţie, în condiţiile legii, a conducătorilor regiilor autonome, ai instituţiilor şi serviciilor publice de interes local;

v) răspunde de inventarierea şi administrarea bunurilor care aparţin domeniului public şi domeniului privat al comunei sau al oraşului;

x) organizează evidenţa lucrărilor de construcţii din localitate şi pune la dispoziţie autorităţilor administraţiei publice centrale rezultatele acestor evidenţe;

y) ia măsuri pentru controlul depozitării deşeurilor menajere, industriale sau de orice fel, pentru asigurarea igienizării malurilor cursurilor de apă din raza comunei sau a oraşului, precum şi pentru decolmatarea văilor locale şi a podeţelor pentru asigurarea scurgerii apelor mari.

 

Consiliul Local are iniţiativa şi hotărăşte, în condiţiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepţia celor care sunt date prin lege în competenţa altor autorităţi ale administraţiei publice locale sau centrale.

 

Consiliul local exercita următoarele categorii de atribuţii:

a) atribuţii privind organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al primarului, ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes local şi ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes local;

b) atribuţii privind dezvoltarea economico-socială şi de mediu a comunei, oraşului sau municipiului;

c) atribuţii privind administrarea domeniului public şi privat al comunei, oraşului sau municipiului;

d) atribuţii privind gestionarea serviciilor furnizate către cetăţeni;

e) atribuţii privind cooperarea interinstituţională pe plan intern şi extern.

 

 

Asociaţii de dezvoltare locală

 

Municipiul Galaţi este unul dintre cei 20 de membri ai Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Serviciul Regional Apă Galaţi, înscrisă cu numărul 21 bis la data de 23.07.2010 în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor aflat la grefa judecătoriei Galaţi.

 

Alţi membri ai Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Serviciul Regional Apă Galaţi sunt: Municipiul Tecuci, Oraşul Târgu Bujor, Oraşul Bereşti, Comuna Şendreni, Comuna Barcea, Comuna Braniştea, Comuna Cosmeşti, Comuna Cuza-Vodă, Comuna Drăgăneşti, Comuna Fundeni, Comuna Iveşti, Comuna Lieşti, Comuna Matca, Comuna Pechea, Comuna Piscu, Comuna Slobozia Conachi, comuna Tudor Vladimirescu, Comuna Umbrăreşti.

 

Organizaţiile non-guvernamentale

 

Asociaţia Patronatul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii Galaţi.

Asociaţia Patronatul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii Galaţi (A.P.I.M.M. Galaţi) - Asociaţie nonguvernamentală, nonprofit având reprezentativitate judeţeană, cu personalitate juridică, independentă şi apolitică. Are caracter de asociaţie de utilitate publică în România. Membrii fondatori sunt IMM-urile gălăţene şi Consiliul National al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (C.N.I.P.M.M.R.).

 

Misiunea A.P.I.M.M. este promovarea şi apărarea intereselor economice, de producţie, comerciale, financiare, juridice şi de orice natură ale întreprinderilor private mici şi mijlocii din România la nivel internaţional, naţional, regional şi local. Obiectivele asociaţiei sunt:

-          Promovarea şi apărarea intereselor întreprinderilor private în relaţia cu autorităţile publice, precum şi cu alte organisme şi organizaţii din România şi din străinătate.

-          Iniţierea şi propunerea de proiecte de legi şi alte acte normative organelor abilitate care să faciliteze şi să încurajeze înfiinţarea şi funcţionarea I.M.M.-urilor şi protecţia lor juridică.

-          Crearea unui mediu legislativ şi instituţional favorizant pentru sectorul privat, în special pentru I.M.M.-uri.

-          Participarea activă la dialogul social tripartit (Guvern – Patronate - Sindicate).

-          Stimularea prin modalităţi specifice a înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii cu capital privat autohton sau cu participare străină.

-          Apărarea şi promovarea intereselor membrilor săi în relaţiile cu organele administraţiei publice şi cu sindicatele.

-          Conlucrarea cu patronatele, sindicatele, camerele de comerţ sau alte organizaţii profesionale şi cu organele administraţiei publice în adoptarea soluţiilor ce prezintă interes pentru I.M.M.-uri.

 

A.J.V.P.S Galaţi

Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din Galaţi este persoană juridică de drept privat, apolitică, fără scop lucrativ, cu patrimoniu propriu, distinct şi indivizibil. A.J.V.P.S Galaţi este constituită pe principiul liberei asocieri din totalitatea vânătorilor şi/sau pescarilor sportivi, colecţionarilor de arme, simpatizanţilor, înscrişi în evidenţele sale.

 

Scopul A.J.V.P.S Galaţi îl constituie conservarea biodiversităţii şi protecţia faunei de interes vânătoresc şi piscicol, precum şi a mediilor naturale de dezvoltare a acesteia, prin vânătoare şi/sau pescuit recreativ/ sportiv practicate în mod durabil, ca forme de odihnă activă şi de petrecere a timpului liber de către membrii săi.

 

A.J.V.P.S Galaţi are următoarele obiective şi atribuţii:

 

a) desfăşoară activităţi de conservare a biodiversităţii, de pază şi protecţie a faunei de interes cinegetic şi piscicol, precum şi de protejare a mediilor naturale de dezvoltare a acesteia;

b) reprezintă şi apără drepturile şi interesele membrilor asociaţi;

c) încheie cu autorităţile administrative competente, contracte de atribuire în gestionare a fondurilor cinegetice şi accesare a resurselor naturale vii şi gestionează durabil fondurile cinegetice şi de pescuit recreativ/sportiv;

d) dezvoltă şi exploatează eficient baza materială proprie, destinată practicării vânătorii şi pescuitului recreativ/sportiv, tirului, chinologiei de vânătoare şi altor activităţi specifice;

e) pregăteşte candidaţii pentru dobândirea calităţii de membru şi îşi instruieşte membrii şi personalul angajat în domeniile cinegetic şi, respectiv halieutic;

f) gestionează şi eliberează, în condiţiile legii şi ale statutului, carnetele de membru, autorizaţiile şi permisele de vânătoare şi de pescuit recreativ/sportiv;

 

g) organizează şi dezvoltă activităţi competiţionale de pescuit recreativ/sportiv, de tir vânătoresc şi de chinologie vânătorească;

h) stimulează creşterea, dresarea şi folosirea câinilor de vânătoare;

i) organizează activităţi de vânătoare şi de pescuit recreativ/sportiv, cu membrii altor organizaţii afiliate, pe bază de reciprocitate, precum şi cu alte categorii de vânători şi pescari sportivi din ţară şi străinătate, în scopul realizării de mijloace financiare necesare gestionării durabile a vânatului şi a peştelui din fondurile preluate în gestionare;

j) înfiinţează, în condiţiile legii, unităţi economice, în vederea realizării scopului său;

k) desfăşoară activităţi specifice de vânătoare şi pescuit recreativ/sportiv, tir sportiv, alte activităţi accesorii economice, agricole, silvicultură, comerţ, acvacultură, pescuit, operaţiuni de import-export, cercetare, închiriere, forme de învăţământ şi altele prevăzute în structura CAEN;

l) organizează, desfăşoară şi stimulează activităţile de prevenire şi de combatere a braconajului şi a exportului ilegal de trofee de vânătoare;

m) organizează conferinţe, simpozioane, expoziţii şi alte manifestări cinegetice, de tir, chinologice şi de pescuit recreativ/sportiv şi participă la asemenea evenimente în ţară şi în străinătate;

n) promovează şi apără imaginea sa şi a A.G.V.P.S.;

o) alte obiective şi atribuţii ce decurg din lege şi reglementările în domeniu;

p) încheie contracte cu terţi în vederea realizării scopului asociaţiei;

q) acordă sprijin şi asistenţă de specialitate membrilor săi pentru organizarea colecţiilor de arme;

r) acordă sprijin şi asistenţă de specialitate persoanelor care doresc să devină deţinători legali de arme de foc, prin organizarea de cursuri de specialitate şi examene, teoretice şi practice, pe teme tehnice şi legislative;

s) asigură baza materială corespunzătoare pentru susţinerea activităţilor legate de tirul de vânătoare şi agrement.

 

A.J.P.S Galaţi

Asociaţia Judeţeană a Pescarilor Sportivi Galaţi este persoana juridică de drept privat, fără scop lucrativ, neguvernamentală, cu patrimoniu propriu, distinct şi indivizibil. Asociaţia a fost înfiinţată în anul 2006 de trei pescari sportivi din Galaţi, numărând în prezent 6.261 membri înscrişi în baza de date.

 

Scopul principal al AJPS Galaţi este:

a) asigurarea şi protejarea posibilităţilor de practicare a pescuitului sportiv, ca modalităţi de odihnă activă şi de petrecere a timpului liber pentru membrii săi, în spiritul conservării biodiversităţii şi a echilibrului în natură.

b) Încheierea contractelor de gestionare a fondurilor de pescuit sportiv şi vânătoare cu autorităţile publice competente.

c) Gestionarea fondurilor de pescuit sportiv şi vânătoare.

d) Gestionarea şi eliberarea permiselor de pescuit sportiv şi vânătoare.

e) Organizarea şi dezvoltarea activităţii competiţionale de pescuit sportiv şi vânătoare.

f) Organizarea, desfăşurarea şi stimularea activităţilor de prevenire şi combatere a braconajului.

g) Înfiinţarea în condiţiile legii, de cluburi, fundaţii şi unităţi economice, desfăşurarea de activităţi comerciale în vederea realizării scopului său.

h) Pregătirea candidaţilor pentru dobândirea calităţii de pescar sportiv şi vânătoare.

i) Desfăşurarea, cu caracter accesoriu, de activităţi economice şi de activităţi agricole cuprinse în codul C.A.E.N. , inclusiv operaţiuni de import-export (vânzare articole de pescuit sportiv şi vânătoare membrilor săi).

j) Organizarea de activităţi de pescuit sportiv şi vânătoare   cu cetăţeni străini, pe bază de reciprocitate sau în scopul realizării de venituri necesare în vederea gestionării optime a activităţii de pescuit sportiv şi vânătoare.

k) Dezvoltarea şi exploatarea eficientă a bazei materiale proprii, destinată instruirii sau practicării pescuitului sportiv şi vânătoare.

l) Apărarea intereselor şi drepturilor membrilor săi

m) Promovarea şi apărarea imaginii sale.

n) Alte obiective stabilite prin lege şi prin reglementările în domeniu.

 

Grupul de Producători Lotca este cea mai importantă organizaţie de producători din sectorul piscicol din Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76.

 

Asociaţia Prietenii Pământului

Asociaţia Prietenii Pământului are ca scop promovarea dezvoltării durabile şi sprijinirea implicării cetăţenilor în procesul de luare a deciziilor cu impact asupra mediului, la nivel local, regional şi naţional.

 

Obiectivele asociaţiei sunt:

-          trezirea interesului populaţiei faţă de mediu şi promovarea principiilor unui stil de viaţă prietenos mediului;

-          motivarea copiilor şi a tinerilor pentru cunoaşterea naturii fără teamă, dispreţ sau repulsie pentru regăsirea contactului nemijlocit cu aceasta;

-          promovarea tehnologiilor nepoluante, cu consumuri energetice reduse, acordate la posibilităţile de suport natural;

-          influenţarea structurilor politice, economice şi administrative în vederea adoptării de decizii responsabile faţă de viitorul planetei.

 

Centrul de Consultanţă Ecologică Galaţi

Centrul de Consultanta Ecologică Galaţi (CCEG), organizaţie de protecţie a
mediului, cu statut neguvernamental, non profit şi apolitic, cu personalitate juridica cf 35/PJ/1996, cu sediul in Str. Basarabiei 2,
800201, Galaţi.

Din 1996 şi până în prezent, CCEG a derulat peste 60 de proiecte finanţate din multiple si diverse surse (PHARE, PHARE CBC 2004-2006, UNDP GEF, REC, ICPDR, etc), prin programe de cooperare bilaterala(cu Luxemburg, Belgia, Austria, etc) precum si  prin Programul de Vecinatate Romania-Rep. Moldova-Ucraina, Romania - Rep. Moldova-Bulgaria.

CCEG este afiliata la următoarele reţele neguvernamentale:

1. Biroul European de Mediu (EEB), Bruxelles, ca membru in Comitet Executiv;

2. Forumul de Mediu al Dunarii (DEF), Baja, Ungaria;

3. Reteaua Neguvernamentala a Marii Negre (BSNN), Sofia, Bulgaria;

4. Forum ONG de Mediu, Romania;

 

CCEG dispune de propriul sediu in str. Basarabiei. nr.2, clădire renovată cu respectarea principiilor ecologice; de asemenea, dispune si de o biblioteca cu un volum de publicaţii pe teme de protecţie a mediului care depăşeşte câteva mii de exemplare.

 

Infrastructura rutieră

 

Lungimea drumurilor publice din Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară este de 309,5 km. Din aceştia, 23,7% reprezintă lungimea drumurilor asfaltate/betonate, 37,4% lungimea drumurilor de piatră şi 38,9% lungimea drumurilor de pământ.

 

Drumurile publice din Zona Pescărească analizată ocupă o pondere de circa 21% din totalul drumurilor publice de la nivel judeţean.

 

Se remarcă o serie de probleme specifice ale localităţilor componente ale Zonei Pescăreşti Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76. Spre exemplu, în comuna Măstăcani localnicii întâmpină o problemă vis-à-vis de gradul ridicat de uzură a trotuarelor, acestea nemaifiind modernizate din anii 1960. De asemenea, în comuna Oancea doar 10% din trotuare sunt modernizate, starea infrastructurii rutiere în această localitate fiind foarte proastă.

 

În comuna Suceveni, ca şi în alte localităţi din mediul rural, drumurile care nu sunt pietruite devin impracticabile în perioada precipitaţiilor.

 

În majoritatea localităţilor pe rutele principale sistemul de rigole este bine întreţinut, în câteva localităţi fiind realizate din beton (Frumuşiţa, Rogojeni, Măstăcani, Tămăoani).

 

Infrastructura tehnico-edilitară

 

În Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76 lungimea totală a reţelei de apă potabilă este de 277 km. În comuna Frumuşiţa se remarcă nivelul ridicat de extindere a infrastructurii de furnizare a apei potabile, aceasta deservind toate satele componente. Şi în comuna Tuluceşti gradul de acoperire cu reţea de apă potabilă este foarte ridicat (circa 90% din teritoriul localităţii).

 

Lungimea reţelei de canalizare este cu mult mai redusă decât cea a reţelei de apă, cumulând doar 26,4 km.

 

 

 

 

 

Obiective turistice

 

Obiective turistice cultural-religioase

 

Majoritatea bisericilor construite în localităţile din Zona Pescărească analizată au fost ridicate după unirea Moldovei cu Ţara Românească din 1859 şi până la marea unire din 1918. Cea mai veche biserică este cea din Comăneşti, comuna Cavadineşti, Biserica Sf. Voievozi, datată 1796. O altă biserică veche, construită în 1828 din vălătuci, se află în satul Chiraftei, comuna Măstăcani, Biserica Sf. Voievozi. Până în 1859 se mai ridică biserici în Folteşti (Biserica Sf. Voievozi, 1837-1841), în Chiraftei, comuna Măstăcani (Biserica Sf. Voievozi Noi, 1838-1840) şi Cavadineşti (Biserica Adormirea Maicii Domnului, 1845 - 1848). O parte importantă a bisericilor din localităţile componente ale Zonei Pescăreşti Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76 sunt construite între 1859 şi 1918. În privinţa bisericilor, este interesant de remarcat că există nu mai puţin de 8 cu hramul Sf. Voievozi. Fiecare biserică are o zi de hram, căreia i se acordă o atenţie deosebită în acest spaţiu, contribuind astfel la îmbunătăţirea patrimoniului cultural imobil.

 

Obiective turistice cultural-istorice

 

În comuna Tuluceşti, în aria protejată Pădurea Gârboavele, pe o întindere de 1.36ha, Muzeul Satului reconstituie la o scară mai mică o vatră de sat românesc care cuprinde patru gospodării din zona Cavadineşti, Măstăcani, Corod şi Cahul. Obiectele din aceste case, de la vasele de lut, icoane, covoare, prosoape şi până la sănii şi căruţe, deţin o adevărată valoare patrimonială prin modul de realizare, dar şi prin vechimea acestora, având în vedere că cele mai multe sunt din secolul XIX sau începutul secolului XX.

 

Muzeul Satului este o continuitate a tradiţiilor poporului român şi a celor care îşi duc veacul la gura Prutului Inferior. Vizitatorii vor putea găsi la Muzeul Satului o fântână cu roată, o fântână cumpănă cu teică, o moară de vânt şi o afumătoare, două oale pentru sarmale din ceramică neagră, nesmălţuită, care nu se mai fabrică în această zonă a ţării de cel puţin 70 de ani. Tot în casele tradiţionale pot fi găsite levicere (covoraşe) cu o vechime de 100 de ani.

 

În comuna Frumuşiţa poate fi vizitat Monumentul Eroilor din al doilea Război Mondial, amplasat într-un părculeţ aflat la intersecţia şoselelor Galaţi - Bârlad cu Frumușița - Scânteieşti. În aceeaşi localitate găsim şi Ansamblul Gării din Frumuşiţa (staţie de călători, magazie de cereale, magazie de mărfuri), care a fost realizată în 1909. Astăzi amplasamentul Gării figurează în Lista monumentelor istorice din judeţul Galaţi.

 

La nivelul comunei Oancea se remarcă mai multe obiective istorice precum: Cimitirul Eroilor căzuţi în cel de-al Doilea Război Mondial, Troiţa lui Ştefan Cel Mare şi Sfânt, Monumentul Eroilor căzuţi în Războiul pentru Independenţă (1877) şi Primul Război Mondial (1916-1918), Monumentul Eroilor Onceni căzuţi în cel de-al Doilea Război Mondial.

 

Pe drumul dinspre Galaţi, înainte de a ajunge la Oancea, se poate vizita comuna Cavadineşti. Considerată încă din 1436, an de atestare documentară, ca fiind o aşezare de răzeşi ce au avut şi au ca ocupaţie agricultura, Comuna Cavadineşti s-a evidenţiat cu oameni ce şi-au păstrat identitatea, cunoscuţi fiind pentru modestie, hărnicie şi ospitalitatea tradiţională. Potrivit unei legende cu privire la aceste locuri, se spune că pe aceste ţinuturi ar fi fost un vrednic haiduc cu numele Cavadin „care ar fi împărţit dreptatea mulţimii cu ambele mâini" acest personaj regăsindu-se şi în textul baladei Horincei simbol folcloric al Văii Horincei.

 

Comuna Cavadineşti sau Valea Horinei este bogată în tradiţii, obiceiuri, iar pentru păstrarea şi transmiterea lor se desfăşoară o activitate intensă în cadrul celor trei instituţii culturale în care una are şi statut de Casă de Cultură, fiind situată în satul de reşedinţă a localităţii. Colecţiile Muzeului satului tezaurizează multe obiecte rare: vârtelniţa, raghila (de prelucrat cânepa), ciciric (pentru depănat), tivda, bota (de cărat apa la câmp), fier de călcat (cu cărbuni), război de ţesut (complet), țăpoi (furcă de lemn), căuş de făină, covăţele, sită, dărmoi, mâner de umbrelă (din lemn sculptat), piua de grâu, faţa de masă de borangic, ţesături, cusături, prosoape.

 

Evenimente cu potenţial turistic

 

Potenţialul folcloric este reprezentat prin multiplele sărbători care încă se mai păstrează, festivalurile şi evenimentele cu caracter folcloric, precum: „Festivalul cântecului şi jocului popular horincean”, „La Stâna din Deal” şi ansamblurile de instrumentişti „Doina Brateşului” sau grupuri vocale - ”Frumuşencele”, de exemplu.

 

Forme de turism practicabile

 

Activităţile turistice în perimetrul Zonei Pescăreşti Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară au, în prezent, o frecvenţă redusă, nedesfăşurându-se într-un cadru organizat. Cu toate acestea, potenţialul pentru dezvoltarea turismului în acest perimetrul este foarte ridicat. Din acest punct de vedere se remarcă mai multe forme de turism practicabile:

 

A. Ecoturismul. Această formă de turism are ca principală motivaţie observarea şi aprecierea naturii şi a tradiţiilor locale legate de natură. Ecoturismul reprezintă cea mai valoroasă formă de manifestare a turismului durabil.

 

Activităţile ce au la bază principiile ecoturismului sunt: drumeţiile, cicloturismul, călăria, observarea păsărilor (birdwatching). La nivelul Zonei Pescăreşti Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76, există posibilitatea de observare şi urmărire a păsărilor, în următoarele puncte: Lacul Brateş, Lacul Vlăscuţa, Amenajarea Vlădeşti, Lacul Pochina, Zona Şiviţa, amenajarea Maţa

– Rădeanu. În fiecare din cele 7 puncte este amenajat câte un turn de observare.

 

Alte tipuri de activităţi specifice ecoturismului nu sunt deloc practicate, deşi biodiversitatea zonei şi peisajul specific sunt resurse de mare valoare, posibile generatoare de fluxuri de ecoturişti. Este, însă, necesară şi crearea unor structuri specifice, cum ar fi: cărări delimitate pentru facilitarea accesului turiştilor în zonele de interes („eco-poteci”), dar şi pentru limitarea abaterilor acestora spre zone unde ar putea deranja componentele eco-sistemice, puncte de observare şi de belvedere, panouri indicatoare şi informative.

 

B. Turismul ştiinţific. Această formă de turism este văzută ca un punct de sprijin în ecoturism, putând fi generator de beneficii economice mari pentru populaţia locala. Se pot organiza reuniuni, conferinţe, workshop- uri cu caracter ştiinţific, interdisciplinar şi aplicativ pentru studierea ecosistemelor din Zona Pescărească Luna Prutului Inferior – Dunărea Inferioară, în general, şi a Parcului

Natural Lunca Joasă a Prutului în special.

 

C. Turismul şcolar este benefic si extrem de important pentru dezvoltarea turistică a arealului studiat. În acest scop, se pot organiza tabere, şcoli de vară, workshop-uri tematice, cursuri de orientare în natură, programe de ecologizare şi chiar lecţii de biologie aplicată pe teren. Pe teritoriul Zonei Pescăreşti Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară nu se găseşte nicio tabără şcolară şi nici un camping, o viitoare înfiinţare a acestora fiind utilă şi cu efecte benefice de lunga durata.

 

D. Turismul de week-end reprezintă o formă de turism dezvoltată şi în prezent, însă neorganizat şi necontrolat. Activităţile de pescuit, vânătoare, echitaţie, sporturi acvatice, recreere, pot reprezenta activităţi care să aducă beneficii importante comunităţilor din Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76. În prezent, acest tip de activităţi au fostidentificate ca generatoare ale unui impact negativ, mai ales prin cantitatea de deşeuri solide depozitate necorespunzător, la care se adaugă, de cele mai multe ori, comportamentul turiştilor care poate duce la perturbarea liniştii şi deranjarea componentelor ecosistemelor fragile.

 

Se consideră, aşadar, că este necesară limitarea acestui tip de activităţi turistice în câteva areale clar delimitate şi amenajate corespunzător pentru oferirea unor condiţii minime (coşuri de gunoi, băncuţe şi mese de lemn, o vatră specială pentru amenajarea focului).

 

E. Turismul cultural (istoric, religios, etnofolcloric) este o formă de turism complementară celor amintite anterior. Localităţile componente ale Zonei Pescăreşti Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76 posedă resurse arheologice şi istorice, plecând de la vestigiile ce datează din paleoliticul final şi urmele diverselor culturi (cultura Monteoru, Gumelniţa, Folteşti-Usatovo) şi până la vestigiile şi bisericile din perioada medievală, modernă şi contemporană. Majoritatea bisericilor construite în localităţile componente au fost ridicate după unirea Moldovei cu Ţara Românească din 1859 şi până la Marea Unire din 1918. Deşi nu toate aceste resurse posedă o mare forţă de atracţie a turiştilor, pot exista anumiţi turişti de nişă (istorici sau pasionaţi de istoria veche a Ţărilor Române, arheologi şi studenţi la arheologie, sociologi, etc.) ce pot fi foarte interesaţi de acestea.

 

F. Turismul rural şi agroturismul se referă la petrecerea unui sejur în cadrul unei comunităţi locale rurale, respectiv într-o gospodărie agricolă. Turistul poate fi implicat mai mult sau mai puţin în activităţile tradiţionale ale respectivei zone sau gospodării. Adevăratul agroturism se desfăşoară în gospodării care se apropie cât mai mult de arhitectura şi modul tradiţional de viaţă din zonă.

 

În satul Şiviţa, comuna Tuluceşti, se află un muzeu de artă sătească, numit „Vatra cu dor" al artistului popular Paul Buta, iar la Cavadineşti a fost înfiinţat un muzeu dedicat folclorului de pe Valea Horincei.

 

Analiza ofertei turistice

 

În Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76 sunt acreditate, conform Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, un număr de 11 unităţi de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică. Acestea reprezintă 25% din structurile de cazare de la nivelul judeţului Galaţi.

 

Din cele 11 unităţi de primire turistică din Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76, 81,8% (9 structuri) sunt amplasate în municipiul Galaţi (cartierul Valea Oraşului şi Faleza Dunării) şi 18,2% în mediul rural (comuna Tuluceşti). 27,3% (3 unităţi) din structurile de cazare din zona analizată intră în categoria hotelurilor, 27,3% în categoria pensiunilor turistice, 27,3% în categoria vilelor turistice. În cele 11 structuri este inclus şi 1 bungalow şi 1 popas turistic.

 

Unităţile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică din Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76 cuprind 129 de camere şi 298 locuri de cazare. Astfel, Zona Pescărească analizată ocupă un procent de 18,3% din capacitatea de cazare existentă la nivel judeţean.

9,1% din unităţile de cazare din Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76 sunt acreditate cu 1 stea/margaretă, 45,5% cu 2 stele/margarete şi 45,5% cu 3 stele/ margarete.

Infrastructura de agrement

 

Oferta de agrement a zonei este destul de limitată, atât ca posibilităţi de agrement dar şi din prisma infrastructurii specifice.

 

Principalele resurse de agrement în zonă sunt:

 

1. Faleza Dunării. Este una dintre zonele reprezentative ale Galaţiului, loc de promenadă pentru toţi oamenii, unde au loc frecvent concerte muzicale şi întreceri sportive (concertele "La Elice" şi Crosul Copiilor). Reprezintă aproape singura zonă unde s-au valorificat resursele pentru agrement, oferind un mare potenţial de relaxare şi agrement prin spaţii verzi. La malul falezei inferioare sunt multe vaporaşe transformate în restaurante, alături de o serie de lucrări realizate cu prilejul Taberei

de sculptura în metal din 1978.

 

2. Pădurea Gârboavele. Aflată în administrarea Consiliului Judeţului Galaţi, aceasta dispune de o zonă de agrement şi are statutul de arie naturală protejată. În zona de agrement se găseşte Muzeul satului, o serie de locuri special amenajate pentru petrecerea timpului liber (terenuri de sport, spaţii speciale pentru relaxare, o tabără pentru elevi).

 

3. Plaja Valurile Dunării este un complex de agrement situat în municipiul Galaţi, pe malul Dunării, lângă Turnul de Televiziune. Complexul dispune de două piscine mari, trei piscine pentru copii cu tobogane, spatii de joacă pentru copii, zonă de duşuri, zonă de restaurante. Deşi destul de frecventat în special de către tineri, complexul necesită investiţii importante în infrastructură şi servicii.

 

5. Plaja Brateş. Este o plajă privată, pe malul stâng al Lacului Brateş, mai mică decât Valurile Dunării.

 

In zona Lacului Brateş, cel mai mare lac de luncă din România, localizat în partea de nord - est a municipiului Galaţi, (la limita sudică a Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior) a fost amenajat Complexul de agrement Brateş, care pune la dispoziţie spaţii de cazare (20 de căsuţe a câte 2 locuri fiecare), plajă amenajată cu umbrele, foişoare cu 10 locuri, teren de sport pentru volei şi fotbal.