I always recommended BlueHost Reviews for my clients. How to find the best web hosting service for business websites.

Evoluţia sectorului pescăresc

 

Sectorul pescăresc a înregistrat un declin semnificativ în perioada post-comunistă, atât la nivel naţional, cât şi la nivelul Zonei Pescăreşti Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76. Dintr-o ţară exportatoare de peşte, crustacee şi moluşte, România s-a transformat treptat într-o ţară predominant importatoare de astfel de produse. Astfel, de la un deficit FOB-CIF de 352 mii Euro în anul 1991 (valoare superioară a exporturilor), s-a ajuns la un deficit de -94.520 mii Euro în anul 2009 (valoare superioară a importurilor). Gama redusă de produse pescăreşti a determinat creşterea importurilor atât din pieţele Uniunii Europene, cât şi din Asia. Apariţia speciilor din import pe piaţa românească a determinat o diversificare a ofertei, şi o schimbare a preferinţei consumatorului către noi specii de peşte şi forme de prezentare (filetat, decapitat, eviscerat) cât şi o creştere a cererii de peşte şi a produselor din peşte.

 

Scăderea capturilor piscicole la nivel naţional a avut mai multe cauze, de la gradul redus al investiţiilor în acest sector, la distrugerea habitatelor, lipsa de material de populare sau infrastructura tehnica învechită. Tocmai din acest motiv în zonele pescăreşti – inclusiv în Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76 – se impune diversificarea produselor piscicole în concordanţă cu cerinţele populaţiei consumatoare, creşterea standardelor de calitate şi siguranţă alimentară, specializarea forţei de muncă din domeniul pescăresc, etc.

 

Evoluţia sectorului pescăresc la nivelul Zonei Pescăreşti Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76 poate fi analizată în raport cu evoluţia acestui sector la nivel judeţean, regional sau naţional. Pentru aceasta pot fi utilizate datele statistice ale Ministerului Finanţelor vis-à-vis de evoluţia cifrei de afaceri şi a numărului de angajaţi din cele două ramuri ale pisciculturii existente în zona pescărească analizată: Acvacultura în ape dulci şi Prelucrarea şi conservarea peştelui, crustaceelor şi moluştelor.

 

În anul 2009, cifra de afaceri a întreprinderilor active din Acvacultură în ape dulci din Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76 a înregistrat o scădere de 25,88 procente faţă de situaţia existentă în anul precedent. La nivelul judeţului Galaţi, scăderea cifrei de afaceri a fost mult mai accentuată (-48,26%), în timp ce în Regiunea Sud-Est şi la nivel naţional trendul descendent a fost ceva mai temperat (-7,49%, respectiv -8,07%).

 

În ceea ce priveşte evoluţia numărului de salariaţi din unităţile economice care desfăşoară activităţi în domeniul Acvaculturii în ape dulci, Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76 a înregistrat o scădere de 6,25 procente, cu mult sub reducerea de salariaţi de la nivel judeţean (-45%), regional (-24,55%) sau naţional (-14,6%).

 

Şi în cazul întreprinderilor care au ca domeniu de activitate Prelucrarea şi conservarea peştelui, crustaceelor şi moluştelor cifra de afaceri în anul 2009 a suferit o depreciere semnificativă faţă de anul precedent. În Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76 cifra de afaceri a acestor unităţi economice a scăzut cu 46,65%. În acelaşi timp, cifra de afaceri din Regiunea Sud-Est a scăzut cu 12,7 procente. La nivel naţional, însă, întreprinderile active din domeniul Prelucrare şi conservare peşte a crescut cu 25,88% în anul 2009 faţă de anul 2008.

 

Numărul de salariaţi din întreprinderile care desfăşoară activităţi de Prelucrare şi conservare peşte din Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76 a scăzut cu 18,92% în anul 2009, faţă de anul precedent. În acelaşi interval unităţile economice similare de la nivel naţional au avut o scădere a numărului de angajaţi de 5%, iar cele de la nivelul Regiunii Sud-Est de 12,64%.

 

Situaţia pescarilor profesionişti

 

În cadrul Zonei Pescăreşti Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76, sunt înregistraţi un număr de 165 pescari profesionişti (Sursa: Grupul de Producători Lotca). Aceştia sunt grupaţi în funcţie de următoarele puncte de monitorizare:

-       Punct de monitorizare/descărcare nr.1, Mila 76, malul stâng al Dunării (Zătun);

-       Punct de monitorizare/descărcare nr.2, Km. 157+200, malul stâng al Dunării (Priza Dunării);

-       Punct de monitorizare/descărcare nr.3, S.F. 1310 malul drept S.P.A. Prut (Şiviţa);

-          Punct de monitorizare/descărcare nr.4, Vlădeşti;

-          Punct de monitorizare/descărcare nr.5, S.F. 1272, malul drept al Prutului, Slobozia-Oancea;

-          Punct de monitorizare/descărcare nr.6, S.F. 1264, Aval 150/200 m, Rogojeni;

-          Punct de monitorizare/descărcare nr.7, S.F. 1253 malul stâng, S.P. 1 Mata.

 

Cei mai mulţi pescari sunt arondaţi punctelor de monitorizare de pe malul stâng al Dunării: PM1 Zătun (39%) şi PM2 Priza Dunării (32%).

 

La PM3 Şiviţa sunt arondaţi 8% din pescarii profesionişti din Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76.

 

PM7 Vădeni şi PM5 Slobozia – Oancea au arondaţi câte 7% din pescarii profesionişti din zona analizată, PM6 Rogojeni - 4% din pescari şi PM4 Vlădeşti - 3% din pescari.

 

Conform Grupului de Producători Lotca, în ultimii 20 de ani numărul de pescari profesionişti din judeţul Galaţi a scăzut de la 3000 la aproximativ 180. Condiţiile grele de muncă, legislaţia în vigoare şi veniturile modeste sunt motivele care au dus la diminuarea considerabilă a numărului pescarilor. Potrivit actelor de recensământ din arhivele statului, în anul 1948 figurau ca pescari nu mai puţin de 6.000 de gălăţeni, grupaţi în special în zonele de sud (Dunăre, Brateş şi bălţile de peste Dunăre) şi de est (Prutul şi bălţile limitrofe). Meseria a întrat în declin încă din anii '70, sub presiunea a două evenimente majore: noul combinat siderurgic de la Galaţi oferea zeci de mii de locuri de muncă bine plătite, iar bălţile din triunghiul Dunăre – Prut - Brateş, în suprafaţă de peste 15.000 ha, au fost desecate pentru agricultură. Chiar şi în aceste condiţii, până în 1990 mai trăiau din pescuitul profesionist aproape 3.000 de gălăţeni. După anul 1990, numărul de pescari a continuat să scadă, în acest moment în evidenţele oficiale figurând maxim 200 de pescari.

 

Situaţia ambarcaţiunilor

 

Conform Grupului de Producători Lotca, numărul de ambarcaţiuni din Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76 este de 79 unităţi, ceea ce înseamnă o medie de 2,1 pescari/ambarcaţiune. Cele mai multe ambarcaţiuni sunt arondate   punctelor de monitorizare   de   pe   Dunăre: 50% la PM2 (Priza Dunării) şi 33% la PM1 (Zătun). 6% din ambarcaţiunile din zona pescărească sunt arondate la PM5 Slobozia-Oancea, 5% la PM6 Rogojeni, 4% la PM3 Şiviţa şi 2% la PM4 Vlădeşti.

 

 

 

 

 

Organizaţii de producători

 

Conform legislaţiei în vigoare, sunt recunoscute ca organizaţii de producători în sectorul pescăresc acele organizaţii sau grupuri de asemenea organizaţii, constituite la iniţiativa producătorilor, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute în prezentul ordin şi dacă au drept scop garantarea practicării raţionale a pescuitului şi îmbunătăţirea condiţiilor de vânzare a producţiei, prin intermediul adoptării unor serii de măsuri care:

-          stimulează planificarea producţiei şi adaptarea sa la cerere, atât în ceea ce priveşte cantitatea, cât şi calitatea;

-          promovează concentrarea ofertei;

-          fac ca preţurile să fie mai stabile;

-          sprijină modalităţile de pescuit astfel încât pescuitul practicat să fie responsabil.

 

În Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76 sunt înregistrate două organizaţii de producători. Cea mai importantă organizaţie este Grupul de Producători Lotca (Zona de pescuit – Dunăre), cu sediul în municipiul Galaţi.

 

O a doua organizaţie existentă este Asociaţia Pescarilor Comerciali „Prut – Tutora” (Zona de pescuit – Prut), cu sediul în satul Şiviţa, comuna Tuluceşti.

 

Grupul de Producători Lotca dispune de o cotă maximă de pescuit de 13.100 kg scrumbie/an (25,5% din cota totală de peşte), 28.370 kg ciprinide/an (55,2% din cota totală de peşte), 8.340 kg de specii răpitoare/an (16,2% din cota totală de peşte) şi 1.620 kg de alte specii/an (3,1% din cota totală de peşte).

 

Cota totală de scrumbie este alocată Zonei Dunăre Mila 76 – Km.155, Km 155-169. Pe de altă parte, Zona Prut Km 0 – 114 dispune de 79,3% din cota de ciprinide autohtone, 76,1% din cota de specii răpitoare şi 84,6% din cota de alte specii.

 

Cota de pescuit/pescar în Zona Dunăre Mila 76 – Km.155, Km 155-169 este de 139,5 kg scrumbie, 70,9 kg de ciprinide autohtone, 21,2 kg de specii răpitoare şi 2,7 kg de alte specii. În acelaşi timp, în Zona Prut Km 0 – 114 cota de pescuit/pescar este de 305,8 kg de ciprinide autohtone, 89,4 kg de specii răpitoare şi 19,3 kg alte specii.

 

Cota de pescuit/barcă în Zona Dunăre Mila 76 – Km.155, Km 155-169 este de 278,7 kg scrumbie, 141,7 kg de ciprinide autohtone, 42,3 kg de specii răpitoare şi 5,3 kg de alte specii.

 

În Zona Prut Km 0 – 114 cota de pescuit/barcă este de 678,4 kg de ciprinide autohtone, 198,4 kg de specii răpitoare şi 42,9 kg de alte specii.

 

Unităţi de acvacultură

Reţeaua hidrografică din Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76 a suportat schimbări semnificative în scopul ameliorării funcţiilor şi diminuării restricţiilor pe care le impun. Transformările cele mai importante la nivelul ecosistemelor naturale au fost generate de către diguri, cea mai mare parte a sectorului inferior al Prutului şi a râurilor afluente care traversează localităţii fiind îndiguite.

 

Digurile au modificat regimul scurgerii apei şi sedimentelor, dar mai ales relaţia dintre apele subterane şi cele de suprafaţă. Lucrările de îndiguire executate în arealul analizat sunt următoarele:

-          Dig Brateşul de Sus (lungime de 34,3 km +2,5 km, cu o înălţime de 3m şi o lăţime de 4m);

-          Dig Brateşul de Jos (lungime 19 km + 1,92 km, cu o lăţime de 5m şi o înălţime de 4m);

-          Digul Maţa Rădeanu (lungime 1,86km + 3,55 km, cu o lăţime de 5m şi o înălţime de 3m);

-          Digul Şovârca (lungime de 5,095 km, o lăţime de 5km şi o înălţime de 2m);

-          Digul Cotu Chiului (lungime de 4,9 km, lăţime de 3m).

 

Digurile au rolul de a reduce riscul inundaţiilor şi de a delimita amenajările piscicole. Realizarea digurilor a determinat apariţia de transformări semnificative la nivelul Luncii Prutului Inferior, prin modificarea regimului hidrologic. Alături de acestea, transformări în peisaj au determinat şi amenajările piscicole (Maţa-Rădeanu, Vlădeşti, etc.), care au fost realizate pe locul unor foste bălţi naturale.

 

Lucrările de îndiguire a Luncii Joase a Prutului Inferior au fost realizate în scopul creşterii suprafeţelor utilizate pentru agricultură sau piscicultură. În cazul activităţilor agricole, îndiguirile au fost urmate de realizarea de sisteme de irigaţie şi de desecare, care acompaniază Lunca Joasă a Prutului Inferior şi zona Brateş. Dincolo de avantajele economice ale acestor amenajări, ele au determinat schimbări semnificative la nivelul habitatelor naturale.

 

Începând cu 1981 până în 1985, în funcţie de dezvoltarea economică a ţării s-a impus amenajarea în scop piscicol şi agricol a bazinului inferior al Prutului, iar ecosistemele naturale lacustre au făcut obiectul unor lucrări hidrotehnice complexe. Amenajările piscicole care au fost astfel realizate sunt de tipul crescătoriilor complexe, respectiv pepiniere şi crescătorii. Astfel, au fost executate lucrările de amenajare pentru bălţile Mata, Rădeanu, Şovârca, Cotul Chiului şi Vlădeşti, cea din urmă amenajare fiind desprinsă din complexul Maicaş – Fântâna Ţiganului.

 

Amenajarea Piscicolă Maţa - Rădeanu a fost realizată pe foste bălţi naturale, începând cu anul 1980, fiind administrat în prezent de AJVPS Galaţi. Situată în zona de confluenţă a râului Prut cu pârâul Elan, între km 113 şi 121+400, complexul Maţa – Rădeanu are o suprafaţă de 494,81 ha destinate crescătoriei şi 110,67 destinate pepinierei. Amenajarea are două trupuri delimitate de lucrări hidrotehnice de îndiguire realizate pentru râul Prut şi Elan, respectiv:

-          Maţa - trupul de nord, amonte de râul Elan, alimentată de staţia de pompare reversibilă SP2;

-          Rădeanu - trupul de sud, aval de râul Elan, alimentată de staţia de pompare reversibilă SP1.

 

Amenajarea Piscicolă Maţa – Rădeanu este administrată de A.J.V.P.S Galaţi.

 

Amenajarea Piscicola Şovârca este situată între Oancea şi Rogojeni, la altitudini de 8-10 m, având adâncimi cuprinse între 1,3-2 m, lungime de 3,2 km şi lăţime maximă de 1,3 km (faţă de 5,5 km lungime şi 2,5 km lăţime în 1892). A fost amenajată ca fermă piscicolă pe o suprafaţă de 223 ha. În prezent este administrată de SC Singama SRL ca fermă piscicolă (crescătorie sistematică complexă cu pepinieră şi staţie de reproducere artificială a fitoplanctonofagilor) şi are o suprafaţă de 150 ha destinate crescătoriei şi 18,5 ha destinate pepinierei, fiind compusă din 5 bazine de creştere a puietului, 6 bazine pentru reproducere, 2 bazine pentru parcarea reproducătorilor, un bazin pentru iernare şi un decantor. Digurile au cota coronamentului la 0,8 m, iar digul de separaţie de culturile agricole ajunge la 5 m. Volumul necesar pentru umplere este de 3,2 milioane m3.

 

Amenajarea Piscicolă Vlădeşti administrată de SC Zatun SA (societate aflată în lichidare) având o suprafaţă de 337 ha destinate crescătoriei şi 95 ha destinate pepinierei, din care 206 ha crescătorii şi 118 ha heleșteie. Adâncimea medie este de 1,5-2 m. Profilul amenajării este de crescătorie sistematică şi pepinieră. Ciclul de exploatare piscicolă este de doi ani, iar producţia este profilată pe specia Cyprinus caprio şi specii asiatice.

 

Alte două amenajări piscicole din aria de studiu, Baza de Cercetare - Dezvoltare Brateş şi Ferma de Dezvoltare Cotu Chiului sunt administrate de Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit şi Acvacultură Galaţi.

 

Amenajarea Piscicolă de Cercetare – Dezvoltare Brateş construită în anul 1962, este situată în partea de sud a polderului Brateş, în apropiere de calea ferată Galaţi - Reni, respectiv bazinul hidrografic al râului Prut. În prezent, în patrimoniul fermei se află o suprafaţă totală de 225,2 ha pentru crescătorie şi de 94,78 ha pentru pepinieră. Amenajarea Piscicolă de Cercetare – Dezvoltare Brateş este administrată de I.C.D.E.A.P.A Galaţi.

 

Ferma de cercetare dezvoltare Brateș dispune de:

-          bazine creştere – 198,2 ha;

-          bazine iernat – 59,2 ha;

-          bazine parcare – 0,3 ha;

-          bazine reproducere – 30 ha;

-          bazine prematurare – 4,3 ha;

-          terasamente (diguri) şi canale – 29 ha.

 

Alte utilităţi :

-          staţie de reproducere artificială – 715 m2;

-          magazie de furaje - 648 m2;

-          atelier mecanic - 45 m2;

-          staţie de pompare - 127 m2;

-          magazii materiale - 425 m2;

-          sediu fermă - 861 m2;

-          staţie mecanizată tipizată pentru reproducere artificială Brateş.

 

Activitatea fermei este de cercetare şi implementare de tehnologii specifice de acvacultură şi de reproducere de material piscicol cu calităţi bioproductive superioare. Astfel, principalele activităţi desfăşurate sunt de reproducere natural-dirijată a speciilor de crap (Cyprinus caprio), Somn (Silurus glanis), Biban (Perca fluviatilis), Lin (Tinca tinca), Şalău (Stiyostedion lucioperca); reproducerea artificială a speciei de Ştiucă (Esox lucius), a ciprinidelor est-asiatice şi a speciilor de sturioni anadromi şi endemici din fluviul Dunărea; dezvoltarea postembrionară a speciilor de Crap (Cyprinus caprio), Ştiucă (Esox lucius), Biban (Perca fluviatilis), Lin (Tinca tinca), Şalău (Stiyostedion lucioperca); creşterea puietului în vara I, a II-a, şi a III-a în regim furajat; creşterea remoniţilor şi a reproducătorilor; precum şi întreţinerea şi conservarea materialului genetic (genofond piscicol).

 

Amenajarea Piscicolă de Cercetare - Dezvoltare Cotu Chiului a fost construită în anul 1983. Este situată pe teritoriul administrativ al comunei Folteşti, în zona dig-mal aferentă îndiguirii râului Prut. În partea vestică amenajarea este delimitată de digul naţional de apărare împotriva inundaţiilor, iar la cote mari ale apelor râului Prut ferma este inundată. Suprafaţa totală a fermei este de 119 ha, din care 100 ha luciu de apă folosit piscicol. Amenajarea Piscicolă de Cercetare - Dezvoltare Cotu Chiului este administrată de I.C.D.E.A.P.A Galaţi.

 

Ferma de Dezvoltare Cotu Chiului este compusă din:

-          canton - 63 m²;

-          sediu fermă - 22 m²;

-          staţie pompe - 106 m²;

-          magazie materiale - 136 m²;

-          corp pază - 14 m².

 

În componenţa fermei au fost, iniţial, trei bazine, iar în prezent, datorită deteriorării unuia dintre diguri doua bazine s-au unit, ambele fiind folosite pentru creşterea şi conservarea materialului piscicol.

 

Profilul de producţie al amenajării a fost acela de a asigura fazele de dezvoltare postembrionare şi creştere vara I a speciei de Crap (Cyprinus caprio) şi a speciilor din complexul asiatic. Ulterior aceasta amenajare a devenit baza de genofond pentru speciile: Crap (Cyprinus caprio), Şalău (Stizostedion lucioperca), Ştiucă (Exos lucius), Somn (Silurus glanis) şi speciile complexului asiatic. Ciclul de exploatare a fost iniţial proiectat pentru o perioadă vegetativă, dar acesta este în prezent de doi până la cinci ani.

 

Întreprinderile active din punct de vedere juridic din Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76 care au ca domeniu de activitate Acvacultura în ape dulci (cod CAEN 0322) au înregistrat un declin destul de semnificativ în ultima perioadă în ceea ce priveşte cifra de afaceri, nivelul profitabilităţii şi al numărului de salariaţi. Conform datelor Ministerului Finanţelor Publice, întreprinderile care desfăşurau activităţi de acvacultură în anul 2009 au înregistrat o cifră de afaceri cu 25,88% mai redusă decât în anul 2008.

 

În acelaşi timp şi numărul de salariaţi din cadrul întreprinderilor active care au codul CAEN 0322 a scăzut de la 16 persoane la 15 persoane.

 

Unităţi de procesare

 

În ceea ce priveşte unităţile de procesare a produselor pescăreşti din Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76, cea mai importantă întreprindere este S.C. Toranavis S.R.L. Conform Ministerului Finanţelor Publice în anul 2010 există 2 întreprinderi active care desfăşoară activităţi de prelucrare şi conservare a peştelui, crustaceelor şi moluştelor. Numărul de unităţi de procesare a rămas constant faţă de anul precedent, principala unitate în acest sens rămânând S.C. Toranavis S.R.L

 

 

 

Unităţile de procesare a peştelui, crustaceelor şi moluştelor din Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76 întâmpină dificultăţi financiare, cifra de afaceri înregistrând un trend descendent şi în anul 2010 (-27,6% faţă de anul 2009).

 

Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76 concentrează cele mai multe unităţi de procesare din judeţul Galaţi, la nivel judeţean remarcându-se încă o companie inactivă din punct de vedere economic în anul 2010 (S.C. Trans Europa Product S.R.L.).

 

Nivelul cifrei de afaceri şi numărul salariaţilor din unităţile de procesare se află, însă, în declin în ultima perioadă. Potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor Publice, întreprinderile care au codul CAEN principal sau secundar 1020 – corespunzător activităţilor de prelucrare şi conservare a peştelui, crustaceelor şi moluştelor – au înregistrat o scădere de 46,65% a cifrei de afaceri în anul 2009, faţă de anul precedent. De asemenea, numărul de salariaţi a scăzut cu 18,92 procente în anul 2009, în comparaţie cu anul precedent.

 

Unităţi de desfacere

 

Una dintre cele mai importante unităţi de desfacere a peştelui şi produselor piscicole este Piaţa Micro 21.

 

 

Sectorul pescăresc

 

Evoluţia sectorului pescăresc

 

Sectorul pescăresc a înregistrat un declin semnificativ în perioada post-comunistă, atât la nivel naţional, cât şi la nivelul Zonei Pescăreşti Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76. Dintr-o ţară exportatoare de peşte, crustacee şi moluşte, România s-a transformat treptat într-o ţară predominant importatoare de astfel de produse. Astfel, de la un deficit FOB-CIF de 352 mii Euro în anul 1991 (valoare superioară a exporturilor), s-a ajuns la un deficit de -94.520 mii Euro în anul 2009 (valoare superioară a importurilor). Gama redusă de produse pescăreşti a determinat creşterea importurilor atât din pieţele Uniunii Europene, cât şi din Asia. Apariţia speciilor din import pe piaţa românească a determinat o diversificare a ofertei, şi o schimbare a preferinţei consumatorului către noi specii de peşte şi forme de prezentare (filetat, decapitat, eviscerat) cât şi o creştere a cererii de peşte şi a produselor din peşte.

 

Scăderea capturilor piscicole la nivel naţional a avut mai multe cauze, de la gradul redus al investiţiilor în acest sector, la distrugerea habitatelor, lipsa de material de populare sau infrastructura tehnica învechită. Tocmai din acest motiv în zonele pescăreşti – inclusiv în Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76 – se impune diversificarea produselor piscicole în concordanţă cu cerinţele populaţiei consumatoare, creşterea standardelor de calitate şi siguranţă alimentară, specializarea forţei de muncă din domeniul pescăresc, etc.

 

Evoluţia sectorului pescăresc la nivelul Zonei Pescăreşti Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76  poate fi analizată în raport cu evoluţia acestui sector la nivel judeţean, regional sau naţional. Pentru aceasta pot fi utilizate datele statistice ale Ministerului Finanţelor vis-à-vis de evoluţia cifrei de afaceri şi a numărului de angajaţi din cele două ramuri ale pisciculturii existente în zona pescărească analizată: Acvacultura în ape dulci şi Prelucrarea şi conservarea peştelui, crustaceelor şi moluştelor.

 

În anul 2009, cifra de afaceri a întreprinderilor active din Acvacultură în ape dulci din Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76 a înregistrat o scădere de 25,88 procente faţă de situaţia existentă în anul precedent. La nivelul judeţului Galaţi, scăderea cifrei de afaceri a fost mult mai accentuată (-48,26%), în timp ce în Regiunea Sud-Est şi la nivel naţional trendul descendent a fost ceva mai temperat (-7,49%, respectiv -8,07%).

 

În ceea ce priveşte evoluţia numărului de salariaţi din unităţile economice care desfăşoară activităţi în domeniul Acvaculturii în ape dulci, Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76 a înregistrat o scădere de 6,25 procente, cu mult sub reducerea de salariaţi de la nivel judeţean (-45%), regional (-24,55%) sau naţional (-14,6%).

 

Şi în cazul întreprinderilor care au ca domeniu de activitate Prelucrarea şi conservarea peştelui, crustaceelor şi moluştelor cifra de afaceri în anul 2009 a suferit o depreciere semnificativă faţă de anul precedent. În Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76 cifra de afaceri a acestor unităţi economice a scăzut cu 46,65%. În acelaşi timp, cifra de afaceri din Regiunea Sud-Est a scăzut cu 12,7 procente. La nivel naţional, însă, întreprinderile active din domeniul Prelucrare şi conservare peşte a crescut cu 25,88% în anul 2009 faţă de anul 2008.

 

Numărul de salariaţi din întreprinderile care desfăşoară activităţi de Prelucrare şi conservare peşte din Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76 a scăzut cu 18,92% în anul 2009, faţă de anul precedent. În acelaşi interval unităţile economice similare de la nivel naţional au avut o scădere a numărului de angajaţi de 5%, iar cele de la nivelul Regiunii Sud-Est de 12,64%.

 

Situaţia pescarilor profesionişti

În cadrul Zonei Pescăreşti Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76, sunt înregistraţi un număr de 165 pescari profesionişti (Sursa: Grupul de Producători Lotca).  Aceştia sunt grupaţi în funcţie de următoarele puncte de monitorizare:

-       Punct de monitorizare/descărcare nr.1, Mila 76, malul stâng al Dunării (Zătun);

-       Punct de monitorizare/descărcare nr.2, Km. 157+200, malul stâng al Dunării (Priza Dunării);

-       Punct de monitorizare/descărcare nr.3, S.F. 1310 malul drept S.P.A. Prut (Şiviţa);

-          Punct de monitorizare/descărcare nr.4, Vlădeşti;

-          Punct de monitorizare/descărcare nr.5, S.F. 1272, malul drept al Prutului, Slobozia-Oancea;

-          Punct de monitorizare/descărcare nr.6, S.F. 1264, Aval 150/200 m, Rogojeni;

-          Punct de monitorizare/descărcare nr.7, S.F. 1253 malul stâng, S.P. 1 Mata.

 

Cei mai mulţi pescari sunt arondaţi punctelor de monitorizare de pe malul stâng al Dunării: PM1 Zătun (39%) şi PM2 Priza Dunării (32%).

 

La PM3 Şiviţa sunt arondaţi 8% din pescarii profesionişti din Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76.

 

PM7 Vădeni şi PM5 Slobozia – Oancea au arondaţi câte 7% din pescarii profesionişti din zona analizată, PM6 Rogojeni - 4% din pescari şi PM4 Vlădeşti - 3% din pescari.

 

Conform Grupului de Producători Lotca, în ultimii 20 de ani numărul de pescari profesionişti din judeţul Galaţi a scăzut de la 3000 la aproximativ 180. Condiţiile grele de muncă, legislaţia în vigoare şi veniturile modeste sunt motivele care au dus la diminuarea considerabilă a numărului pescarilor. Potrivit actelor de recensământ din arhivele statului, în anul 1948 figurau ca pescari nu mai puţin de 6.000 de gălăţeni, grupaţi în special în zonele de sud (Dunăre, Brateş şi bălţile de peste Dunăre) şi de est (Prutul şi bălţile limitrofe). Meseria a întrat în declin încă din anii '70, sub presiunea a două evenimente majore: noul combinat siderurgic de la Galaţi oferea zeci de mii de locuri de muncă bine plătite, iar bălţile din triunghiul Dunăre – Prut - Brateş, în suprafaţă de peste 15.000 ha, au fost desecate pentru agricultură. Chiar şi în aceste condiţii, până în 1990 mai trăiau din pescuitul profesionist aproape 3.000 de gălăţeni. După anul 1990, numărul de pescari a continuat să scadă, în acest moment în evidenţele oficiale figurând maxim 200 de pescari.

 

Situaţia ambarcaţiunilor

 

Conform Grupului de Producători Lotca, numărul de ambarcaţiuni din Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76 este de 79 unităţi, ceea ce înseamnă o medie de 2,1 pescari/ambarcaţiune. Cele mai multe ambarcaţiuni  sunt  arondate    punctelor  de monitorizare   de   pe   Dunăre:  50%  la  PM2 (Priza Dunării) şi 33% la PM1 (Zătun). 6% din ambarcaţiunile din zona pescărească sunt arondate la PM5 Slobozia-Oancea, 5% la PM6 Rogojeni, 4% la PM3 Şiviţa şi 2% la PM4 Vlădeşti.

 

 

 

 

 

Organizaţii de producători

 

Conform legislaţiei în vigoare, sunt recunoscute ca organizaţii de producători în sectorul pescăresc acele organizaţii sau grupuri de asemenea organizaţii, constituite la iniţiativa producătorilor, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute în prezentul ordin şi dacă au drept scop garantarea practicării raţionale a pescuitului şi îmbunătăţirea condiţiilor de vânzare a producţiei, prin intermediul adoptării unor serii de măsuri care:

-          stimulează planificarea producţiei şi adaptarea sa la cerere, atât în ceea ce priveşte cantitatea, cât şi calitatea;

-          promovează concentrarea ofertei;

-          fac ca preţurile să fie mai stabile;

-          sprijină modalităţile de pescuit astfel încât pescuitul practicat să fie responsabil.

 

În Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76 sunt înregistrate două organizaţii de producători. Cea mai importantă organizaţie este Grupul de Producători Lotca (Zona de pescuit – Dunăre), cu sediul în municipiul Galaţi.

 

O a doua organizaţie existentă  este Asociaţia Pescarilor Comerciali „Prut – Tutora” (Zona de pescuit – Prut), cu sediul în satul Şiviţa, comuna Tuluceşti.

 

Grupul de Producători Lotca dispune de o cotă maximă de pescuit de 13.100 kg scrumbie/an (25,5% din cota totală de peşte), 28.370 kg ciprinide/an (55,2% din cota totală de peşte), 8.340 kg de specii răpitoare/an (16,2% din cota totală de peşte) şi 1.620 kg de alte specii/an (3,1% din cota totală de peşte).

 

Cota totală de scrumbie este alocată Zonei Dunăre Mila 76 – Km.155, Km 155-169. Pe de altă parte, Zona Prut Km 0 – 114 dispune de 79,3% din cota de ciprinide autohtone, 76,1% din cota de specii răpitoare şi 84,6% din cota de alte specii.

 

Cota de pescuit/pescar în Zona Dunăre Mila 76 – Km.155, Km 155-169 este de 139,5 kg scrumbie, 70,9 kg de ciprinide autohtone, 21,2 kg de specii răpitoare şi 2,7 kg de alte specii. În acelaşi timp, în Zona Prut Km 0 – 114  cota de pescuit/pescar este de 305,8 kg de ciprinide autohtone, 89,4 kg de specii răpitoare şi 19,3 kg alte specii.

 

Cota de pescuit/barcă în Zona Dunăre Mila 76 – Km.155, Km 155-169 este de 278,7 kg scrumbie, 141,7 kg de ciprinide autohtone, 42,3 kg de specii răpitoare şi 5,3 kg de alte specii.

 

În Zona Prut Km 0 – 114 cota de pescuit/barcă este de 678,4 kg de ciprinide autohtone, 198,4 kg de specii răpitoare şi 42,9 kg de alte specii.

 

Unităţi de acvacultură

Reţeaua hidrografică din Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76 a suportat schimbări semnificative în scopul ameliorării funcţiilor şi diminuării restricţiilor pe care le impun. Transformările cele mai importante la nivelul ecosistemelor naturale au fost generate de către diguri, cea mai mare parte a sectorului inferior al Prutului şi a râurilor afluente care traversează localităţii fiind îndiguite.

 

Digurile au modificat regimul scurgerii apei şi sedimentelor, dar mai ales relaţia dintre apele subterane şi cele de suprafaţă. Lucrările de îndiguire executate în arealul analizat sunt următoarele:

-          Dig Brateşul de Sus (lungime de 34,3 km +2,5 km, cu o înălţime de 3m şi o lăţime de 4m);

-          Dig Brateşul de Jos (lungime 19 km + 1,92 km, cu o lăţime de 5m şi o înălţime de 4m);

-          Digul Maţa Rădeanu (lungime 1,86km + 3,55 km, cu o lăţime de 5m şi o înălţime de 3m);

-          Digul Şovârca (lungime de 5,095 km, o lăţime de 5km şi o înălţime de 2m);

-          Digul Cotu Chiului (lungime de 4,9 km, lăţime de 3m).

 

Digurile au rolul de a reduce riscul inundaţiilor şi de a delimita amenajările piscicole. Realizarea digurilor a determinat apariţia de transformări semnificative la nivelul Luncii Prutului Inferior, prin modificarea regimului hidrologic. Alături de acestea, transformări în peisaj au determinat şi amenajările piscicole (Maţa-Rădeanu, Vlădeşti, etc.), care au fost realizate pe locul unor foste bălţi naturale.

 

Lucrările de îndiguire a Luncii Joase a Prutului Inferior au fost realizate în scopul creşterii suprafeţelor utilizate pentru agricultură sau piscicultură. În cazul activităţilor agricole, îndiguirile au fost urmate de realizarea de sisteme de irigaţie şi de desecare, care acompaniază Lunca Joasă a Prutului Inferior şi zona Brateş. Dincolo de avantajele economice ale acestor amenajări, ele au determinat schimbări semnificative la nivelul habitatelor naturale.

 

Începând cu 1981 până în 1985, în funcţie de dezvoltarea economică a ţării s-a impus amenajarea în scop piscicol şi agricol a bazinului inferior al Prutului, iar ecosistemele naturale lacustre au făcut obiectul unor lucrări hidrotehnice complexe. Amenajările piscicole care au fost astfel realizate sunt de tipul crescătoriilor complexe, respectiv pepiniere şi crescătorii. Astfel, au fost executate lucrările de amenajare pentru bălţile Mata, Rădeanu, Şovârca, Cotul Chiului şi Vlădeşti, cea din urmă amenajare fiind desprinsă din complexul Maicaş – Fântâna Ţiganului.

 

Amenajarea Piscicolă Maţa - Rădeanu a fost realizată pe foste bălţi naturale, începând cu anul 1980, fiind administrat în prezent de AJVPS Galaţi. Situată în zona de confluenţă a râului Prut cu pârâul Elan, între km 113 şi 121+400, complexul Maţa – Rădeanu are o suprafaţă de 494,81 ha destinate crescătoriei şi 110,67 destinate pepinierei. Amenajarea are două trupuri delimitate de lucrări hidrotehnice de îndiguire realizate pentru râul Prut şi Elan, respectiv:

-          Maţa - trupul de nord, amonte de râul Elan, alimentată de staţia de pompare reversibilă SP2;

-          Rădeanu - trupul de sud, aval de râul Elan, alimentată de staţia de pompare reversibilă SP1.

 

Amenajarea Piscicolă Maţa – Rădeanu este administrată de A.J.V.P.S Galaţi.

 

Amenajarea Piscicola Şovârca este situată între Oancea şi Rogojeni, la altitudini de 8-10 m, având adâncimi cuprinse între 1,3-2 m, lungime de 3,2 km şi lăţime maximă de 1,3 km (faţă de 5,5 km lungime şi 2,5 km lăţime în 1892). A fost amenajată ca fermă piscicolă pe o suprafaţă de 223 ha. În prezent este administrată de SC Singama SRL ca fermă piscicolă (crescătorie sistematică complexă cu pepinieră şi staţie de reproducere artificială a fitoplanctonofagilor) şi are o suprafaţă de 150 ha destinate crescătoriei şi 18,5 ha destinate pepinierei, fiind compusă din 5 bazine de creştere a puietului, 6 bazine pentru reproducere, 2 bazine pentru parcarea reproducătorilor, un bazin pentru iernare şi un decantor. Digurile au cota coronamentului la 0,8 m, iar digul de separaţie de culturile agricole ajunge la 5 m. Volumul necesar pentru umplere este de 3,2 milioane m3.

 

Amenajarea Piscicolă Vlădeşti administrată de SC Zatun SA (societate aflată în lichidare) având o suprafaţă de 337 ha destinate crescătoriei şi 95 ha destinate pepinierei, din care 206 ha crescătorii şi 118 ha heleșteie. Adâncimea medie este de 1,5-2 m. Profilul amenajării este de crescătorie sistematică şi pepinieră. Ciclul de exploatare piscicolă este de doi ani, iar producţia este profilată pe specia Cyprinus caprio şi specii asiatice.

 

Alte două amenajări piscicole din aria de studiu, Baza de Cercetare - Dezvoltare Brateş şi Ferma de Dezvoltare Cotu Chiului sunt administrate de Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit şi Acvacultură Galaţi.

 

Amenajarea Piscicolă de Cercetare – Dezvoltare Brateş construită în anul 1962, este situată în partea de sud a polderului Brateş, în apropiere de calea ferată Galaţi - Reni, respectiv bazinul hidrografic al râului Prut. În prezent, în patrimoniul fermei se află o suprafaţă totală de 225,2 ha pentru crescătorie şi de 94,78 ha pentru pepinieră.  Amenajarea Piscicolă de Cercetare – Dezvoltare Brateş este administrată de I.C.D.E.A.P.A Galaţi.

 

Ferma de cercetare dezvoltare Brateș dispune de:

-          bazine creştere – 198,2 ha;

-          bazine iernat – 59,2 ha;

-          bazine parcare – 0,3 ha;

-          bazine reproducere – 30 ha;

-          bazine prematurare – 4,3 ha;

-          terasamente (diguri) şi canale – 29 ha.

 

Alte utilităţi :

-          staţie de reproducere artificială – 715 m2;

-          magazie de furaje - 648 m2;

-          atelier mecanic - 45 m2;

-          staţie de pompare - 127 m2;

-          magazii materiale - 425 m2;

-          sediu fermă - 861 m2;

-          staţie mecanizată tipizată pentru reproducere artificială Brateş.

 

Activitatea fermei este de cercetare şi implementare de tehnologii specifice de acvacultură şi de reproducere de material piscicol cu calităţi bioproductive superioare. Astfel, principalele activităţi desfăşurate sunt de reproducere natural-dirijată a speciilor de crap (Cyprinus caprio), Somn (Silurus glanis), Biban (Perca fluviatilis), Lin (Tinca tinca), Şalău (Stiyostedion lucioperca); reproducerea artificială a speciei de Ştiucă (Esox lucius), a ciprinidelor est-asiatice şi a speciilor de sturioni anadromi şi endemici din fluviul Dunărea; dezvoltarea postembrionară a speciilor de Crap (Cyprinus caprio), Ştiucă (Esox lucius), Biban (Perca fluviatilis), Lin (Tinca tinca), Şalău (Stiyostedion lucioperca); creşterea puietului în vara I, a II-a, şi a III-a în regim furajat; creşterea remoniţilor şi a reproducătorilor; precum şi întreţinerea şi conservarea materialului genetic (genofond piscicol).

 

Amenajarea Piscicolă de Cercetare - Dezvoltare Cotu Chiului a fost construită în anul 1983. Este situată pe teritoriul administrativ al comunei Folteşti, în zona dig-mal aferentă îndiguirii râului Prut. În partea vestică amenajarea este delimitată de digul naţional de apărare împotriva inundaţiilor, iar la cote mari ale apelor râului Prut ferma este inundată. Suprafaţa totală a fermei este de 119 ha, din care 100 ha luciu de apă folosit piscicol. Amenajarea Piscicolă de Cercetare - Dezvoltare Cotu Chiului este administrată de I.C.D.E.A.P.A Galaţi.

 

Ferma de Dezvoltare Cotu Chiului este compusă din:

-          canton - 63 m²;

-          sediu fermă - 22 m²;

-          staţie pompe - 106 m²;

-          magazie materiale - 136 m²;

-          corp pază - 14 m².

 

În componenţa fermei au fost, iniţial, trei bazine, iar în prezent, datorită deteriorării unuia dintre diguri doua bazine s-au unit, ambele fiind folosite pentru creşterea şi conservarea materialului piscicol.

 

Profilul de producţie al amenajării a fost acela de a asigura fazele de dezvoltare postembrionare şi creştere vara I a speciei de Crap (Cyprinus caprio) şi a speciilor din complexul asiatic. Ulterior aceasta amenajare a devenit baza de genofond pentru speciile: Crap (Cyprinus caprio), Şalău (Stizostedion lucioperca), Ştiucă (Exos lucius), Somn (Silurus glanis) şi speciile complexului asiatic. Ciclul de exploatare a fost iniţial proiectat pentru o perioadă vegetativă, dar acesta este în prezent de doi până la cinci ani.

 

Întreprinderile active din punct de vedere juridic din Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76 care au ca domeniu de activitate  Acvacultura  în  ape dulci (cod CAEN 0322) au înregistrat un declin destul de semnificativ în ultima perioadă în ceea ce priveşte cifra de afaceri, nivelul profitabilităţii şi al numărului de salariaţi. Conform datelor Ministerului Finanţelor Publice, întreprinderile care desfăşurau activităţi de acvacultură în anul 2009 au înregistrat o cifră de afaceri cu 25,88% mai redusă decât în anul 2008.

În acelaşi timp şi numărul de salariaţi din cadrul întreprinderilor active care au codul CAEN 0322 a scăzut de la 16 persoane la 15 persoane.

 

Unităţi de procesare

 

În ceea ce priveşte unităţile de procesare a produselor pescăreşti din Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76, cea mai importantă întreprindere este S.C. Toranavis S.R.L.  Conform Ministerului Finanţelor Publice în anul 2010 există 2 întreprinderi active care desfăşoară activităţi de prelucrare şi conservare a peştelui, crustaceelor şi moluştelor. Numărul de unităţi de procesare a rămas constant faţă de anul precedent, principala unitate în acest sens rămânând S.C. Toranavis S.R.L

 

 

 

Unităţile de procesare a peştelui, crustaceelor şi moluştelor din Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76 întâmpină dificultăţi financiare, cifra de afaceri înregistrând un trend descendent şi în anul 2010 (-27,6% faţă de anul 2009).

 

Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76 concentrează cele mai multe unităţi de procesare din judeţul Galaţi, la nivel judeţean remarcându-se încă o companie inactivă din punct de vedere economic în anul 2010 (S.C. Trans Europa Product S.R.L.).

 

Nivelul cifrei de afaceri şi numărul salariaţilor din unităţile de procesare se află, însă, în declin în ultima perioadă. Potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor Publice, întreprinderile care au codul CAEN principal sau secundar 1020 – corespunzător activităţilor de prelucrare şi conservare a peştelui, crustaceelor şi moluştelor – au înregistrat o scădere de 46,65% a cifrei de afaceri în anul 2009, faţă de anul precedent. De asemenea, numărul de salariaţi a scăzut cu 18,92 procente în anul 2009, în comparaţie cu anul precedent.

 

Unităţi de desfacere

 

Una dintre cele mai importante unităţi de desfacere a peştelui şi produselor piscicole este Piaţa Micro 21.

 

 

Masuri Eligibile

b1

Obiective

b2

Plan de activitati

b3

Componenta teritoriului

b4

Copyright © 2018 FLAG Galati. Toate drepturile rezervate.
Joomla! este software liber, distribuit sub licența GNU General Public License.