Strategie - Arhiva 2012-2015
Zona Pescărească a judeţului Galaţi și activităţile pescăreşti au înregistrat un declin semnificativ, printre cauze numărându-se lipsa fondurilor necesare, slaba conştientizare a potenţialului de dezvoltare a sectorului, dezinteresul general al comunităţii pentru pescuit etc. Tradiţia pescărească mai este menţinută de un număr relativ redus de pescari ce trăiesc în comunități oarecum izolate confruntate cu obstacole destul de mari (restricţiile de mediu şi din zona de frontieră, taxele foarte mari, condiţii improprii de desfăşurare a activităţii, sistem deficitar de valorificare a produselor etc). În acest context, mulţi dintre pescarii profesionişti ajung să renunțe la licența de pescuit și practică pescuitul la nivel de subzistenţă doar pe baza permisului de pescuit sportiv. Din consultările publice a reieşit o nevoie de informare a comunităţilor pescăreşti, de socializare şi de punere în valoare a elementelor de identitate ale acestora, un exemplu putând fi evenimentele publice dedicate pescarilor (sărbători, festivaluri, târguri etc.), valorificarea resurselor de mediu existente și deosebit de consistente, dar și de identificare a unor posibilități de a-și diversifica veniturile prin înființarea de afaceri complementare pescuitului sau/și acvaculturii. Dificultăţile majore cauzate de o serie de factori precum condiţiile meteo şi perioadele de prohibiţie, timp în care nu pot avea venituri din pescuit, îi împiedică să conştientizeze posibilităţile de a desfăşura alte activităţi economice alternative, chiar şi legate de pescuit (ex: plimbări turistice cu bărcile tradiţionale, servicii de ghidaj turistic etc). Procesul de elaborare a strategiei a avut o abordare de „jos în sus”, a identificat problemele şi oportunităţile existente şi modalităţile adecvate de acţiune. Procesul de animare al teritoriului a identificat ca puncte slabe ale zonei: lipsa capitalului financiar disponibil pentru dezvoltarea afacerilor, taxe mult prea mari pentru pescarii comerciali comparabile cu capturile care sunt din ce în ce mai mici și cu caracterul sezonier al activității, valoarea mică de vânzare/de piață a speciilor autohtone, existența suprafețelor de apă inactive, stufizate sau colmatate, tehnologii insuficiente și învechite pentru pescuit/acvacultură/procesare produse pescărești, ambarcațiuni/motoare învechite utilizate de pescari, infrastructură slab dezvoltată etc. Analiza a identificat și oportunitățile: fructificarea poziționării geografice propice a zonei FLAG pentru turism și/sau ecoturism, pescuit sportiv, cererea crescută pentru pește, produse tradiționale din pește și/sau inovative/sofisticate și specii mai puțin exploatate (raci, scoici etc.), posibilitatea dezvoltării acvaculturii ecologice, potențialul de dezvoltare a investițiilor în prelucrarea și comercializarea produselor de pescuit și acvacultură, posibilitatea procesării produselor secundare (făină de oase de pește, furaje pentru ciprinicultură etc.). Scenariul de dezvoltare rezultat în urma activităţilor de consultare şi asumat de partenerii structurii de tip FLAG propune acțiuni mai ample de dezvoltare locală a zonei pescărești Prut-Dunăre de la acțiuni integrate de dezvoltare a competitivități, de restabilire a potențialului de mediu și până la re-construirea identității locale în jurul elementelor de tradiție existente. Așadar, s-a conturat ca obiectiv general „promovarea creşterii economice, a diversificării, a incluziunii sociale şi a creării de locuri de muncă în cadrul comunităţilor de pescuit şi acvacultură din zona pescărească Prut-Dunăre Galați” și obiective specifice:
1. Sprijinirea competitivității și promovarea mediului economic local;
2. Sporirea şi capitalizarea atuurilor de mediu ale zonelor de pescuit şi de acvacultură, inclusiv operaţiunile care vizează atenuarea schimbărilor climatice;
3. Promovarea și valorificarea socio-culturală a zonei pescărești precum și consolidarea rolului comunităților pescărești.
Grupul țintă a Strategiei este format din beneficiari publici, beneficiari privați, beneficiarii indirecți - pescarii și familiile lor, comunitatea din zona pescarească, alți agenții economici etc.
Rezultatele așteptate sunt 21 locuri de muncă nou create (ENI) și 4 locuri de muncă menținute (ENI) care se vor realiza până în anul 2023.
Se dorește astfel îmbunătăţirea participării pescarilor pe piaţa muncii, cooptarea lor în procesul de dezvoltare şi valorificare a potenţialului lor profesional, creșterea nivelului de pregătire profesională, sprijinirea pescarilor și comunităților în dezvoltarea de afaceri proprii, îmbunătățirea condiției financiare ale membrilor comunităților pescărești, participarea activă a acestora la viaţa socială, culturală, civică a zonei.
Efectele măsurilor propuse spre implementare va conduce la creşterea relevanţei pescuitului și acvaculturii pentru piaţa muncii și viața economică locală şi la îmbunătățirea statusului social al pescarilor comerciali prin promovarea pescuitului ca factor de dezvoltare economică și tip de specializare inteligentă a economiei locale.
Valoarea totală a Strategiei este de 2.570.111,11 Euro, respectiv 11.458.840,38 Lei, la cursul de schimb INFOREURO aferent lunii august 2016, 1 EURO = 4,4585 LEI, și cuprinde contribuția publică POPAM și contribuția beneficiarilor. Ajutorul public POPAM solicitat este de 2.000.000 Euro, respectiv 8.917.000,00 Lei, din care: valoarea de 1.600.000 Euro, respectiv 7.133.600,00 Lei, este repartizată pe măsurile prinse în strategie, iar 400.000 Euro, respectiv 1.783.400,00 Lei, reprezintă cheltuieli de funcționare și administrare. Durata propusă de implementare va fi până în 31 decembrie 2023. Finanțarea se va acorda pe baza a 3 apelurilor competitive de proiecte, criteriile de selecție a proiectelor finanțabile fiind obiective, transparente și relevante pentru obiectivele stabilite.
