Există mai mulţi factori economici, sociali şi de mediu care pot avea implicaţii asupra implementării strategiei. Criza economică mondială reprezintă unul dintre cei mai importanţi factori economici care pot interveni în dezvoltarea Zonei Pescăreşti Lunca Prutului – Dunărea Inferioară Mila 76. Resimţită în România începând cu trimestrul III al anului 2008, criza a produs o serie de efecte nefaste la nivelul economiei locale: creşterea ratei inflaţiei, creşterea numărului de şomeri, scăderea numărului întreprinderilor active, diminuarea investiţiilor, etc. În ultima perioadă se vorbeşte tot mai mult de existenţa unei crize mondiale de tip W, ceea ce ar avea efecte semnificative asupra economiei naţionale şi, implicit, asupra Zonei Pescăreşti Lunca Prutului – Dunărea Inferioară Mila 76. Formele recesiunilor economice sunt utilizate de către economişti pentru a descrie diferite tipuri de recesiune. Cele mai cunoscute categorii sunt recesiunile în formă de V, recesiunile în formă de U, recesiunile în formă de L şi recesiunile în formă de W, numele acestora venind de la evoluţia grafică a indicatorilor economici în timpul crizelor. Astfel, recesiunea în formă de W apare atunci când economia înregistrează o cădere semnificativă, urmată de o uşoară revenire şi, mai apoi, din nou de recesiune. Trendul din ultimele luni (scăderea masivă a economiei începând cu anul 2008, urmată de revenirea economică din anul 2011) a determinat mai mulţi analişti să ia în considerare scenariul recesiunii de tip W. Această variantă a fost alimentată de posibilitatea intrării SUA în incapacitate de plată, urmată de căderea considerabilă a burselor în special în America şi Europa. Intrarea României într-o nouă perioadă de recesiune reprezintă o ameninţare la adresa dezvoltării Zonei Pescăreşti Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76, repercusiunile economice urmând a fi resimţite în toate sectoarele de interes (sector pescăresc, cultură, sănătate, educaţie, infrastructură, etc.). Vis-à-vis de implementarea strategiei, efectele crizei economic s-ar putea resimţi în contextul în care întreprinderile private nu ar mai avea capacitatea de co-finanţare pentru implementarea proiectelor.
Un alt aspect care poate influenţa dezvoltarea zonei analizate este cererea de la nivel naţional şi internaţional de produse piscicole. Trendurile în consum ale populaţiei pot influenţa negativ Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76 în situaţia în care consumatorii se orientează tot mai mult pe speciile de peşte de import. Pe de altă parte, preferinţa consumatorilor pentru peştele autohton, proaspăt, poate duce la creşterea numărului de întreprinderi active din sectorul pescăresc şi a numărului de pescari din negativ Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76. Aceasta înseamnă că un număr mai mare de persoane fizice şi juridice ar deveni eligibile pentru proiectele incluse în strategie.
Guvernul României prin politica macroeconomică adoptată joacă un rol foarte important în dezvoltarea Zonei Pescăreşti Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76. Intervenţia guvernului poate influenţa atât mediul public, cât şi mediul privat. Politica monetară a României reprezintă un factor major de influenţă prin acţiunile pe care autorităţile le realizează pentru a interveni pe piaţă: stabilirea cantităţii de masă monetară aflată în circulaţie, stabilirea unui prag maxim a inflaţiei, stabilirea nivelului ratei dobânzii, etc. Una din măsurile recente care au afectat în mare măsură întreprinderile de pretutindeni este creşterea TVA-ului de la 19% la 24%. Având în vedere că Taxa pe Valoare Adăugată nu este un cost eligibil în cadrul proiectelor (trebuie susţinut de beneficiar), o modificare a valorii acesteia poate influenţa implementarea strategiei. Spre exemplu, creşterea TVA ar putea descuraja depunerea de proiecte (în situaţia în care beneficiarul nu ar mai avea capacitate suficientă de co-finanţare), în timp ce o scădere a TVA ar putea creşte rata de interes pentru proiectele strategiei.
Pentru administraţia publică locală modificarea principalilor indicatori macroeconomici pe parcursul anului bugetar poate determina rectificări ale bugetului iniţial aprobat pentru anul în curs.
Din punct de vedere social, un factor care poate influenţa implementarea strategiei este fenomenul migraţiei. În Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76 soldul migratoriu este negativ în ultimii ani, ceea ce înseamnă că numărul plecărilor cu domiciliul/rezidenţa este mai mare decât cel al sosirilor cu domiciliul/rezidenţa. Implementarea strategiei va fi afectată, în special, în cazul în care migrarea populaţiei ar deveni un fenomen de masă, iar principalul grup care ar pleca din localităţile componente ar fi cel al persoanelor bine pregătite profesional.
Hazardele naturale reprezintă unul dintre factorii de mediu cel mai greu de controlat.
În cadrul factorilor de mediu ce pot influenţa dezvoltarea viitoare a Zonei Pescăreşti Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76, trebuie luate în considerare seismele, fenomenele meteorologice extreme, dar şi alte tipuri de catastrofe naturale precum inundaţiile sau alunecările de teren. Apariţia unor astfel de fenomene poate întârzia implementarea unor proiecte incluse în strategie, precum cele de amenajare de trasee turistice tematice, amenajare de căi de acces la zonele de pescuit, amenajare de infrastructuri pentru colectarea, condiţionarea şi depozitarea temporară a peştelui, etc.
Normele europene şi naţionale reprezintă un alt factor extern care poate influenţa implementarea strategiei de dezvoltare a Zonei Pescăreşti Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76. De interes pentru cazul de faţă sunt atât reglementările referitoare la sectorul pescăresc, cât şi cele referitoare la mediu, economie, turism, etc.
Corespondent viziunii judeţene, Strategia de dezvoltare a Zonei Pescăreşti îşi propune să contribuie la dezvoltarea durabilă a judeţului prin valorificarea superioară şi echilibrată în raport cu mediul înconjurător a resurselor pe care le deţine. Viziunea Strategiei este ca, până în anul 2015, dezvoltarea zonei pescăreşti a judeţului Galaţi să fie canalizată spre fructificarea avantajelor oferite de resursele locale legate de pescuit şi acvacultură astfel încât să determine un aport semnificativ atractivităţii generale a judeţului şi a regiunii şi să contribuie la îmbunătăţirea condiţiilor de trai a comunităţilor locale.
În perioada la care se referă, Strategia îşi propune să contribuie la o mai bună conştientizare locală a caracterului pescăresc al teritoriului şi să transmită comunităţilor locale imaginea reală a potenţialului de dezvoltare al sectorului. Astfel, prin implementarea Strategiei propuse se preconizează că, până în 2015, Zona Pescărească a judeţului Galaţi îşi va asuma un model de dezvoltare bazat pe fructificarea potenţialului pescăresc al teritoriului şi va crea cadrul necesar unei dezvoltări durabile axate pe o înaltă valorificare a patrimoniului său natural şi antropic.
Obiectivul general al Strategiei de dezvoltare a Zonei Pescăreşti din judeţul Galaţi este de a mobiliza potenţialul natural şi uman din teritoriu pentru a contribui la dezvoltarea economică şi socială durabilă a comunităţilor locale.
Priorităţile strategice de dezvoltare a Zonei Pescăreşti pentru orizontul de timp stabilit sunt:
• valorificarea raţională a resurselor locale
• dezvoltare economică
• protejarea şi conservarea patrimoniului cultural şi de mediu
Obiectivele strategice de dezvoltare care au fost stabilite în baza viziunii de dezvoltare unanim acceptare şi care, prin orientarea pe cele trei priorităţi, sunt menite a asigura atingerea obiectivului general propus sunt:
• Valorificarea turistică a resurselor legate de pescuit
• Dezvoltarea socială şi profesională a membrilor comunităţilor pescăreşti
• Creşterea competitivităţii economice a zonei
• Dezvoltarea activităţilor de piscicultură, pescuit şi procesare a peştelui
• Diversificarea economiei locale
• Conservarea şi gestionarea durabilă a patrimoniului local cultural, etnografic şi de mediu
• Protecţia şi reconstrucţia resurselor silvice, cinegetice, acvatice vii și a efectivului piscicol
Intervenţiile pentru dezvoltarea locală a căror necesitate a reieşit din analizele cantitative şi calitative conduse la nivelul teritoriului şi din activitatea de consultare publică desfăşurată la nivelul comunităţii locale au fost grupate în operaţiuni specifice. Pentru a asigura eficienţa implementării acestora în raport cu viziunea şi obiectivele strategice, tipurile de intervenţii au fost structurate în următoarele măsuri operaţionale:
• Dezvoltarea infrastructurii pentru ecoturism şi agrement cu profil piscicol;
• Generarea de valoare adăugată produselor şi serviciilor locale de pescuit şi acvacultură;
• Dezvoltarea activităţilor tradiţionale de pescuit şi procesare a peştelui;
• Îmbunătăţirea sistemului de valorificare a produselor pescăreşti locale;
• Îmbunătăţirea capacităţii factorului uman de a susţine dezvoltarea durabilă a zonei;
• Protecţia şi conservarea patrimoniului local cultural, etnografic şi de mediu.
Acestora li se adaugă o serie de măsuri organizaţionale care sunt menite să susţină şi să dezvolte capacitatea Grupului de Acţiune Locală de a implementa cu succes Planul de Dezvoltare propus pentru Zona Pescărească a Judeţului Galaţi.
Măsurile Strategiei vor susţine competitivitatea economică a zonei, vor stimula diversificarea economiei locale şi vor îmbunătăţi coeziunea socială, promovând principiile dezvoltării durabile şi egalităţii de şanse şi asigurând integrarea inovaţiei în intervenţiile de dezvoltare. Strategia va susţine dezvoltarea infrastructurii pentru eco-turism şi agrement cu profil pescăresc, va îmbunătăţi modalităţile de valorificare a resurselor locale, cu accent pe produsele pescăreşti, va îmbunătăţi capacitatea resurselor umane locale de a se adapta condiţiilor actuale ale activităţii economice şi va contribui la conştientizarea generală cu privire la importanţa resurselor locale.
Prin acţiunile concrete care vor fi susţinute, Strategia îşi propune să încurajeze crearea de noi surse durabile de venituri pentru populaţia din Zona pescărească pentru a susţine creşterea calităţii vieţii din comunităţile locale. Atât prin modalităţile de selectare a intervenţiilor sprijinite dar şi prin acţiuni proprii de informare şi conştientizare, Grupul Local de Acţiune pentru Pescuit va asigura menţinerea unui echilibru între dezvoltarea economică, protecţia şi conservarea mediului şi echitatea socială.
Parteneriatul local format în scopul dezvoltării durabile a Zonei Pescăreşti a judeţului Galaţi se bucură de un larg angajament şi susţinere din parte comunităţilor locale. Din punct de vedere legal, parteneriatul a fost concretizat prin înfiinţarea Asociaţiei de Dezvoltare Durabilă „Prut-Dunăre" Galaţi care devine Grupul de Acţiune Locală pentru Pescuit aferent Zonei Pescăreşti din Judeţul Galaţi. Asociaţia este constituită respectând baza legală în vigoare (OG 26/2000) şi în temeiul prevederilor Axei 4 a Programului Operaţional pentru Pescuit, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1198/2006 al Consiliului Europei din 27 iulie 2006 privind Fondul European pentru Pescuit. Apartenenţa la grup este deschisă tuturor factorilor interesaţi.
Asociaţia de Dezvoltare Durabilă „Prut-Dunăre" Galaţi are în componenţă 12 membri care asigură o reprezentare echilibrată pentru zona pescărească, reunind administraţii publice, instituţii şi organizaţii publice, reprezentanţi ai sectorului nonguvernamental, reprezentanţi ai mediului de afaceri şi organizaţii din sectorului pescăresc. Interesele tinerilor şi femeilor sunt, de asemenea, reprezentate la nivelul parteneriatului şi la nivelul Adunării Generale a grupului, for suprem deliberativ al Asociaţiei. Partenerii privaţi reprezintă 61,5% din numărul total al membrilor grupului.
Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76 este situată în partea de est a judeţului Galaţi şi cuprinde 8 comune şi o parte a municipiului Galaţi (delimitată de cartierul Valea Oraşului şi Faleza inferioară a Dunării). Zona Pescărească este omogenă şi coerentă din punct de vedere geografic, economic şi social fiind acoperite teritoriile (localităţile) situate pe malul drept al Prutului şi pe malul stâng al Dunării. Laturile de est şi de sud ale Zonei sunt determinate de Prut (de la intrarea în judeţul Galaţi şi până la vărsarea în Dunăre) şi de Dunăre (de la intrarea şi până la ieşirea din judeţ).
Suprafaţa totală pe care se întinde Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76 este de 774,59 km2, iar populaţia totală a Zonei este de 34.981 locuitori (iunie 2010). Densitatea populaţiei este de 45,2 locuitori pe km2 la nivelul întregului teritoriu al Zonei Pescăreşti.
Activitatea de pescuit a avut, de-a lungul timpului o influenţă semnificativă asupra dezvoltării Zonei Pescăreşti Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76, atât din punct de vedere cultural, cât şi din punct de vedere social şi economic. Pentru o parte consistentă din populaţie, pescuitul reprezintă principala îndeletnicire şi principala sursă de venit.
În ultima perioadă de timp, pescuitul a înregistrat o involuţie semnificativă, pe fondul transformărilor generale ale economiei locale şi adoptării regulilor din ce în ce mai restrictive în domeniu. Cu toate că datele statistice nu descriu în totalitate evoluţia sectorului, pescuitul şi acvacultura au rămas în memoria colectivă ca nucleu de dezvoltare şi numitor comun al zonei. Din punct de vedere economic, pescuitul are un potenţial deosebit şi poate contribui la dezvoltarea localităţilor, în condiţiile utilizării sustenabile a resurselor, cu atât mai mult cu cât comunităţile pescăreşti reprezintă o parte semnificativă a populaţiei zonei.
Situaţia economică actuală a zonei este caracterizată de probleme majore cu implicaţii importante asupra comunităţii. Activităţile economice din teritoriu sunt slab reprezentate şi foarte puţin diversificate, cea mai mare parte a economiei fiind concentrată în municipiul Galaţi. Pe fondul capacităţii scăzute a populaţiei de a se adapta schimbărilor economice şi a celor de pe piaţa muncii, declinul economic recent (în special industrial) al judeţului a avut repercusiuni notabile asupra comunităţilor locale, îndeosebi a celor rurale. Din punct de vedere economic, sectorul pescăresc local oferă oportunităţi deosebite de dezvoltare, potenţialul său fiind cu atât mai important cu cât are caracter dinamizator şi pentru alte sectoare şi activităţi economice. Resursele locale legate de pescuit şi patrimoniul cultural şi de mediu al zonei reprezintă un fundament solid al unei dezvoltări locale axate pe valorificarea superioară a potenţialului pescăresc al zonei.
 1 1. Zona Pescărească.doc | [ ] | 28 kB |
| 1 2. Parteneriatul.doc | [ ] | 24 kB |
| 1 3. Strategia.doc | [ ] | 33 kB |
| 1 4. Analiza sintetică a contextului social.doc | [ ] | 35 kB |
