SECŢIUNEA 2 - PREZENTAREA TERITORIULUI – ANALIZA DIAGNOSTIC

Puncte tari	Puncte slabe
Numărul ridicat de obiective incluse pe Lista monumentelor istorice 2004 de la nivel naţional; Existenţa unor vestigii umane ce aparţin încă din Paleoliticul final şi epipaleolitic; Existenţa unui număr ridicat de biserici, dintre care cea mai veche este Biserica Precista, construită în secolul XVII; Menţinerea tradiţiilor locale legate de olărit, ţesături de interior, pescuit, împletituri de răchită, etc. Slaba promovare a obiectivelor culturale în scopul dezvoltării turistice a zonei pescăreşti; Degradarea monumentelor istorice pe fondul lipsei de amenajare a acestora;
Oportunităţi	Ameninţări
Posibilitatea accesării de fonduri nerambursabile pentru reabilitarea monumentelor istorice; Valorificarea economică a produselor meşteşugăreşti realizate în Zona Pescărească; Dezinteresul generaţiilor curente pentru menţinerea tradiţiilor şi obiceiurilor din zonă;

Puncte tari	Puncte slabe
Reţeaua hidrografică bogată care cuprinde atât ape de suprafaţă (Dunărea, Prutul şi afluenţii lor, lacuri), cât şi ape subterane; Rolul de culoar de migrare a avifaunei şi ihtiofaunei a Zonei Pescăreşti Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76; numeroase specii de păsări staţionează, se hrănesc şi cuibăresc în zonă; Numeroase specii de păsări identificate în zonă (239 specii), din care 50 care prezintă diverse grade de periclitate şi vulnerabilitate sunt incluse în Cartea Roşie a vertebratelor din România; Existenţa mai multor specii protejate de peşti: Cega, Babuşca, Avat, Beldiţă, Botog, Morunaș, Văduviţa, Sabița, etc. Numărul mare de arii naturale protejate (rezervaţii naturale, arii naturale protejate de interes judeţean, parcuri naturale), cuprinzând 11,1% din suprafaţa Zonei Pescăreşti; Existenţa siturilor Natura 2000: 4 situri de importanţă comunitară şi o arie de protecţie specială; Existenţa hidrocarburilor în comuna Frumuşiţa (ţiţei, gaze asociate cu ţiţei şi gaze libere); Resursele de ape minerale, deşi acestea sunt slab dezvoltate din cauza reliefului de câmpie; În apele subterane potabile şi industriale din zona Frumuşiţa – Galaţi există rezerve omologate în evidenţa naţională de resurse minerale; Solurile preponderent fertile, favorabile pentru dezvoltarea sectorului agricol; Climatul temperat - continental se caracterizează prin veri calde şi uscate şi ierni cu viscole puternice întrerupte frecvent de deplasări de aer cald şi umed de la Sud şi Sud-Vest, care generează topirea zăpezii; Cantitatea redusă de precipitaţii la nivelul Zonei Pescăreşti, fapt care determină existenţa unor restricţii importante, mai ales în afara zonelor de luncă care nu beneficiază de aport suplimentar provenit de la apele subterane; Numărul ridicat de zile în care este prezent fenomenul de ceaţă: circa 100 zile în Lunca Prutului şi 25-40 zile în zonele de interfluviu; Apariţia suhoveiului (vânt uscat şi cald) şi furtunilor de praf; Gradul ridicat de afectare a vegetaţiei pădurilor de inundaţii şi lucrări silvice;
Oportunităţi	Ameninţări
Accesarea fondurilor europene nerambursabile pentru îmbunătăţirea factorilor de mediu; Existenţa programelor de finanţare susţinute de Fondul pentru Mediu, precum: programul Rabla, programul de îmbunătăţire a calităţii mediului prin împădurirea terenurilor agricole degradate, programul naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi, etc.;	Ritmul haotic al construcţiilor care poate afecta resursele naturale ale Zonei Pescăreşti; Insuficienţa fondurilor europene şi naţionale comparativ cu nevoile existente în profil teritorial (existenţa solicitanţilor care nu beneficiază de finanţări); Apariţia în zonă a unor capacităţi de producţie cu un grad ridicat de poluare asupra atmosferei; Lipsa fondurilor proprii ale administraţiei publice locale şi a mediului de afaceri pentru susţinerea investiţiilor necesare pentru alinierea la standardele europene de mediu, atât în domeniul public, cât şi privat;

Puncte tari

Distribuţia echilibrată a populaţiei din Zona Pescărească pe sexe: 50,1% persoane de sex masculin şi 49,9% persoane de sex feminin;
Valoarea superioară a ratei de înlocuire a forţei de muncă (782‰) faţă de nivelul judeţean (684‰), regional (690‰) şi naţional (703‰);

Puncte slabe

Densitatea scăzută a populaţiei, în special în anumite localităţi componente precum comuna Cavadineşti (27,8 loc/km2), comuna Oancea (27,7 loc/km2) sau comuna Suceveni (28,6 loc/km2);
Trendul descendent al populaţiei în perioada 1990-2010 (-12,6%);
Gradul ridicat de îmbătrânire demografică: la 1.000 de tineri revin 1.441 persoane vârstnice;
Raportul de dependenţă demografică de la nivelul Zonei Pescăreşti (636‰) este superior celui de la nivel judeţean (512‰), regional (541‰), sau naţional (549‰);
Sporul natural negativ al populaţiei, în perioada 1992-2009;
Soldul migratoriu negativ, aspect ce contribuie la scăderea populaţiei;

Oportunităţi

Diversificarea economiei locale poate duce creşterea populaţiei stabile;
Dezvoltarea unor programe naţionale de susţinere a tinerilor.

Ameninţări

Criza economică şi lipsa locurilor de muncă poate avea ca efect migrarea populaţiei din Zona Pescărească în alte localităţi sau ţări;
Eliminarea ajutoarelor pentru creşterea copilului poate duce la scăderea sporului natural al populaţiei.

Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76 cuprinde un număr de 8 comune şi o parte a Municipiului Galaţi (Cartierul Valea Oraşului şi Faleza Dunării).

Zona Pescărească este omogenă din punct de vedere geografic, fiind acoperite localităţile de la limita estică a judeţului Galaţi. Suprafaţa totală pe care se întinde Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76 este de 774,59 km2. Din această suprafaţă cea mai mare parte se datorează zonei incluse în Zona Pescărească din Municipiul Galaţi (Cartierul Valea Oraşului şi Faleza Dunării), care ocupă o pondere de 21,3%. La polul opus se află comuna Oancea care ocupă o suprafaţă de 52,27 km2, reprezentând doar 6,7% din suprafaţa totală a Zonei Pescăreşti Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76.

Populaţia totală a Zonei Pescăreşti analizate este de 34.981 locuitori stabili în anul 2010 (conform datelor INS şi Primăriei Municipiului Galaţi). Din aceştia, 17.444 persoane sunt de sex feminin (49,9%) şi 17.537 persoane sunt de sex masculin (50,1%). Astfel, se observă o distribuţie echilibrată pe sexe a populaţiei din Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76. Există însă localităţi în cadrul cărora populaţia de sex feminin este uşor superioară din punct de vedere numeric: aria componentă din cadrul Municipiului Galaţi (51,7% persoane de sex feminin şi 48,3% persoane de sex masculin), Comuna Frumuşiţa (50,1% persoane de sex feminin şi 49,9% persoane de sex masculin) şi comuna Suceveni (50,8% persoane de sex feminin şi 49,2% persoane de sex masculin).

Din cei 34.981 locuitori stabili existenţi în Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76, 21,5% au rezidenţa în comuna Tuluceşti, 14,7% în aria inclusă din Municipiul Galaţi (Cartierul Valea Oraşului şi Faleza Dunării), 15,3% în comuna Frumuşiţa, 14,2% în comuna Măstăcani şi 9,7% în comuna Folteşti. Localităţile care ocupă o pondere mai redusă din populaţia stabilă a zonei analizate sunt: comuna Oancea (4,1%), comuna Suceveni (5,8%), comuna Vlădeşti (5,9%) şi comuna Cavadineşti (8,8%).

Densitatea populaţiei la nivelul întregului teritoriu al Zonei Pescăreşti este de 45,2 locuitori pe km2. În comuna Tuluceşti, însă, densitatea populaţiei este de peste două ori mai mare decât media zonală (103,6 locuitori/km2), aceasta fiind urmată de comuna Măstăcani (76,3 locuitori/km2), comuna Folteşti (49,4 locuitori/km2) şi comuna Frumuşiţa (49,3 locuitori/km2).

Localităţile cu cele mai scăzute niveluri ale densităţii populaţiei sunt: comuna Oancea (27,7 locuitori/km2), comuna Cavadineşti (27,8 locuitori/km2), comuna Suceveni (28,6 locuitori/km2), aria inclusă din municipiul Galaţi (31,2 locuitori/km2) şi comuna Vlădeşti (33,4 locuitori/km2).