Home

 

Economia Zonei Pescăreşti Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară este concentră în cea mai mare parte pe comerţ şi servicii (67,3%).

 

Conform Ministerului Finanţelor Publice, în Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76 existau 551 întreprinderi active din punct de vedere juridic (firmele înregistrate în Registrul Comerţului care nu şi-au declarat suspendarea activităţii şi nu se află în nici una din stările ce pot duce la pierderea personalităţii juridice). Din acestea, 49,4% îşi desfăşoară activitatea în municipiul Galaţi (272 întreprinderi), în Cartierul Valea Oraşului şi Faleza Dunării.

 

În comuna Tuluceşti erau înregistrate 107 întreprinderi active juridic, reprezentând 19,4% din totalul întreprinderilor existente în zona pescărească. Poziţia terţă este ocupată de comuna Frumuşiţa cu 9,6% din numărul de firme active din punct de vedere juridic (53 întreprinderi).

 

Localităţile cu cele mai puţine întreprinderi active juridic sunt: comuna Vlădeşti (13 întreprinderi), comuna Oancea (14 întreprinderi), comuna Suceveni (16 întreprinderi), comuna Cavadineşti (17 întreprinderi), comuna Folteşti (28 întreprinderi) şi comuna Măstăcani (31 întreprinderi).

 

Din totalul întreprinderilor active din punct de vedere juridic, doar 66,6% sunt active economic (firmele care au înregistrat cifră de afaceri mai mare de 0). Există însă localităţi în cadrul cărora ponderea întreprinderilor active economic din întreprinderile active juridic este superioară mediei zonale: comuna Vlădeşti (76,9%), comuna Folteşti (75%), comuna Suceveni (75%) şi municipiul Galaţi (73,2%). Pe de altă parte, în comuna Cavadineşti şi comuna Frumuşiţa ponderea întreprinderilor active economic din întreprinderile active juridic este sub 50% (47,1%, respectiv 47,2%).

 

Conform datelor de la Ministerul Finanţelor Publice, densitatea întreprinderilor (numărul întreprinderilor active juridic raportat la 1.000 de locuitori) este de 15,7‰ în Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76, în anul 2009. Această valoarea este cu mult sub valoarea densităţii întreprinderilor la nivel judeţean (22,7‰), regional (25,9‰) sau naţional (30,2‰).

 

Cea mai ridicată valoare a densităţii întreprinderilor se înregistrează în municipiul Galaţi (52,8‰), acesta fiind urmat de comuna Tuluceşti (14,1‰), comuna Frumuşiţa (9,9‰) şi comuna Oancea (9,6‰).

Numărul întreprinderilor active juridic şi economic din Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76, în anul 2009
	Active juridic	Active economic
Comuna Cavadineşti	17	8
Comuna Folteşti	28	21
Comuna Frumuşiţa	53	25
Comuna Măstăcani	31	17
Comuna Oancea	14	9
Comuna Suceveni	16	12
Comuna Tuluceşti	107	66
Comuna Vlădeşti	13	10
Municipiul Galaţi*	272	199
	551	367
*Cartierul Valea Oraşului şi Faleza Dunării Sursa: Ministerul Finanţelor Publice

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Analizând distribuţia pe sectoare economice a întreprinderilor active juridic din Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76 observăm că 36,9% din firme activează în sectorul „Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul”. Industria prelucrătoare este reprezentată de 14% din întreprinderile active juridic din zona pescărească, în timp ce în Construcţii existau 11,7% din totalul firmelor de la nivel zonal.

 

Alte sectoare economice bine reprezentate în economia zonei pescăreşti sunt: Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (8,8%), Transport şi depozitare (7,7%), Agricultură, silvicultură şi pescuit (6,9%), Hoteluri şi restaurante (4,2%), Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (2,5%), Informaţii şi comunicaţii (1,7%) şi Tranzacţii imobiliare (1,7%).

 

Distribuţia întreprinderilor active juridic pe sectoare în localităţile componente ale Zonei Pescăreşti Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76 diferă în funcţie de profilul economic al fiecărei localităţi existente.

 

Localitatea cu cea mai diversificată economie este municipiul Galaţi (Cartierul Valea Oraşului şi faleza Dunării), în cadrul acestuia existând întreprinderi în aproape toate sectoarele economice. 27,9% din întreprinderi desfăşoară activităţi de comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, acestea fiind urmate de întreprinderile din Industria prelucrătoare (20,9%), Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (9,7%) şi Transport şi depozitare (9,7%). Doar 1,2% din întreprinderile active juridic din municipiul Galaţi (Cartierul Valea Oraşului şi faleza Dunării) au ca sector de activitate Agricultura, silvicultura şi pescuitul (3 întreprinderi).

 

Comuna Tuluceşti şi comuna Frumuşiţa sunt axate, în special, pe sectorul comercial. 48,5% din întreprinderile active juridic din Tuluceşti şi 44% din cele din Frumuşiţa au ca domeniu de activitate Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul.

 

Având un număr mai ridicat de întreprinderi decât alte localităţi rurale din zona pescărească, comuna Tuluceşti prezintă un grad mai mare de diversitate economică. 12,9% din întreprinderi activează în Construcţii, 10,9% în Industria prelucrătoare, 8,9% în Agricultură, silvicultură şi pescuit, 5,9% în Transport şi depozitare şi 5% în Hoteluri şi restaurante.

 

În comuna Frumuşiţa întreprinderile active juridic din Construcţii au o pondere mai ridicată din totalul întreprinderilor existente (20%), acestea fiind urmate de întreprinderile din Agricultură, silvicultură şi pescuit (10%) şi întreprinderile din Hoteluri şi restaurante (10%). Industria prelucrătoare este reprezentată de doar 6% din întreprinderile active juridic.

 

În comuna Măstăcani peste jumătate din întreprinderile active din punct de vedere juridic activau în sectorul Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul (55,6%). Alte sectoare economice existente la nivel local sunt: Industria prelucrătoare (11,1%), Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (7,4%), Transport şi depozitare (7,4%), Agricultură, silvicultură şi pescuit (7,4%), Construcţii (3,7%), Informaţii şi comunicaţii (3,7%) şi Distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (3,7%).

 

Economia comunei Folteşti se împarte în doar câteva sectoare economice precum: Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul (44,4%), Agricultură, silvicultură şi pescuit (29,6%), Construcţii (22,2%) şi Industria prelucrătoare (3,7%).

 

Comuna Cavadineşti cuprinde, preponderent, întreprinderi din Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul (60%). 13,3% din întreprinderile active juridic activează în sectorul Agricultură, silvicultură şi pescuit, 13,3% în Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, 6,7% în Transport şi depozitare şi 6,7% în Hoteluri şi restaurante.

 

În comuna Suceveni, întreprinderile active juridic activează în sectoare, precum: Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul (37,5%), Construcţii (25%), Industria prelucrătoare (6,3%), Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (6,3%), Agricultură, silvicultură şi pescuit (6,3%), Hoteluri şi restaurante (6,3%), Informaţii şi comunicaţii (6,3%) şi Intermedieri financiare şi asigurări (6,3%).

 

Agricultura, silvicultura şi pescuitul este sectorul economic dominant în comuna Oancea (35,7%). Poziţia secundă este ocupată de întreprinderile din Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul (28,6%).

 

În comuna Vlădeşti 25% din întreprinderile active juridic desfăşoară activităţi comerciale, acestea fiind urmate de întreprinderile din Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (16,7%), Transport şi depozitare (16,7%), Hoteluri şi restaurante (16,7%), Construcţii (8,3%), Agricultură, silvicultură şi pescuit (8,3%) şi Informaţii şi comunicaţii (8,3%).

 

Cifra de afaceri a întreprinderilor active din punct de vedere economic din Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară în anul 2009 este de 1.524.521 mii lei. Din aceasta, 59,3% se datorează Industriei prelucrătoare (903.413 mii lei), 16,4% sectorului Transport şi depozitare (250.275 mii lei), 9,3% sectorului Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (141.260 mii lei), 8% comerţului cu ridicata şi cu amănuntul (122.707 mii lei), 4% construcţiilor (61.623 mii lei), 1,4% agriculturii, silviculturii şi pescuitului (20.673 mii lei) şi 1,6% altor sectoare (24.571 mii lei).

 

Din totalul cifrei de afaceri a întreprinderilor active economic din Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară, 96,8% se datorează unităţilor economice din Municipiul Galaţi (Cartierul Valea Oraşului şi faleza Dunării) şi doar 3,2% unităţilor economice din mediul rural al zonei (48.978 mii lei).

 

Cifra medie de afaceri a unei întreprinderi active economic din Zona Pescărească analizată este de 2.767 mii lei. Există, însă, sectoare economice care înregistrează cifre medii de afaceri mai ridicate. Spre exempluîntreprinderile din industria prelucrătoare înregistrează o cifră medie de afaceri de 12.376 mii lei, de peste patru ori mai ridicată decât valoarea medie zonală. Alte sectoare economice care au o cifră medie de afaceri pe întreprindere superioară mediei zonale sunt: Transport şi depozitare (6.257 mii lei) şi Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (3.071 mii lei).

 

Pe de altă parte există sectoare economice în cadrul cărora cifra medie de afaceri este de 1 mii lei (Intermediere financiare şi asigurări), de 12 mii lei (Alte activităţi de servicii) sau 22 mii lei (Activităţi de spectacole, culturale şi recreative şi Învăţământ). Şi sectorul Hoteluri şi restaurante înregistrează o cifră medie de afaceri destul de scăzută în comparaţie cu media zonală (131 mii lei).

 

Cifra medie de afaceri pe întreprindere activă din punct de vedere economic diferă semnificativ şi în funcţie de localitatea în care îşi desfăşoară activitatea. Spre exemplu, în municipiul Galaţi (Cartierul Valea Oraşului şi faleza Dunării), cifra medie de afaceri este de 5.425 mii lei. În mediul rural al Zonei Pescăreşti Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76 cifra medie de afaceri variază între 59 mii lei (comuna Suceveni) şi 322 mii lei (comuna Cavadineşti).

 

Numărul total de salariaţi din întreprinderile active din punct de vedere economic din Zona Pescărească Luna Prutului – Dunărea Inferioară Mila 76 este de 9.677 persoane. din acestea, un procent de 55,1% din salariaţi activează în Industria prelucrătoare (5.328 persoane), aceasta fiind urmată de Transport şi depozitare (1.734 persoane – 17,9%), şi Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (862 persoane – 8,9%).

 

În ceea ce priveşte distribuţia numărului de salariaţi din întreprinderile active din zona pescărească pe localităţi, putem observa că firmele din Municipiul Galaţi concentrează cea mai mare parte de forţei de muncă (94,9% din numărul total de salariaţi ai întreprinderilor active din zona pescărească). Pe de altă parte, în întreprinderile active din mediul rural al Zonei Pescăreşti Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară activează doar 5,1% din numărul total al salariaţilor.

 

Raportând cifra totală de afaceri la numărul de salariaţi se obţine valoarea productivităţii muncii. La nivelul Zonei Pescăreşti Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară productivitatea muncii este de 157,5 mii lei. Anumite sectoare economice înregistrează valori mai ridicate ale productivităţii muncii decât situaţia generală: Tranzacţii imobiliare (453 mii lei/salariat), Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul (191 mii lei/salariat), agricultură, silvicultură şi pescuit (181 mii lei/salariat), industria prelucrătoare (170 mii lei/salariat) şi Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (164 mii lei/salariat).

 

Productivitatea muncii în întreprinderile active economic din municipiul Galaţi (cartierul Valea Oraşului şi faleza Dunării) este de 160,6 mii lei/salariat, cu 2% mai mult decât nivelul productivităţii muncii de la nivel zonal. Restul localităţilor componente ale Zonei Pescăreşti Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76 prezintă valori mai     scăzute   decât     media     zonală   aproductivităţii muncii: comuna Vlădeşti (31 mii lei/salariat), comuna Suceveni (42,7 mii lei/salariat), comuna Măstăcani (59,3 mii lei/salariat), comuna Oancea (60,2 mii lei/salariat), comuna Frumuşiţa (82,3 mii lei/salariat), comuna Tuluceşti (119,2 mii lei/salariat), comuna Cavadineşti (136,7 mii lei/salariat) şi comuna Folteşti (141,9 mii lei/salariat).

 

Numărul mediu al salariaţilor[1] din Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76 este de 2.674 persoane în anul 2009. În comparaţie cu anul 1991, numărul mediu al salariaţilor a înregistrat o scădere de 55,8 procente. Localităţile care au avut cea mai semnificativă scădere a numărului mediu al salariaţilor din zona pescărească sunt: comuna Oancea (-83,8%), comuna Frumuşiţa (-76,4%), comuna Tuluceşti (-73,5%), comuna Folteşti (-73,2%), comuna Vlădeşti (-67,4%), comuna Cavadineşti (-58,4%) şi comuna Suceveni (*58,1%).

 

În ceea ce priveşte profilul ocupaţional al populaţiei locale din Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76, conform estimărilor realizate pe baza datelor statistice din Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor din anul 2002, populaţia activă din zonă reprezintă 46,3% din populaţia totală (16.176 persoane). Din populaţia stabilă a localităţilor componente ale Zonei Pescăreşti Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76, populaţia ocupată reprezintă 40,8%, în timp ce şomerii reprezintă aproximativ 5,5%.

 

În cadrul populaţiei inactive, cea mai mare pondere o ocupă elevii/studenţii şi pensionarii (13,6%, respectiv 20,4%).

 

Persoanele casnice ocupă un procent de circa 8,8% din populaţia stabilă a Zonei Pescăreşti, iar persoanele întreţinute de alte persoane 9,2%.

 

În ceea ce priveşte populaţia ocupată, o mare parte din populaţia din mediul rural se ocupă cu agricultura. La nivelul municipiului Galaţi (Cartierul Valea Oraşului şi Faleza Dunării) predomină populaţia care activează fie în industrie, fie în sectorul terţiar (comerţ şi servicii).

 

În anul 2010, numărul total de salariaţi din întreprinderile active din punct de vedere economic din Zona Pescărească Lunca Prutului – Dunărea Inferioară Mila 76 este de9.677 persoane. Din acestea, un procent de 55,1% din salariaţi activează în Industria prelucrătoare (5.328 persoane), aceasta fiind urmată de Transport şi depozitare (1.734 persoane – 17,9%), şi Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (862 persoane – 8,9%), Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul (642 persoane – 6,63%), Construcţii (613 persoane – 6,33%), Activităţi de servicii administrative (165 persoane – 1,7%), Agricultură, silvicultură şi pescuit (114 persoane – 1,17%) şi Alte sectoare (219 persoane – 2,26%).