Puncte tari

Puncte slabe

• Reţeaua hidrografică bogată care cuprinde atât ape de suprafaţă (Dunărea, Prutul şi afluenţii lor, lacuri), cât şi ape subterane;
• Rolul de culoar de migrare a avifaunei şi ihtiofaunei a Zonei Pescăreşti Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76; numeroase specii de păsări staţionează, se hrănesc şi cuibăresc în zonă;
• Numeroase specii de păsări identificate în zonă (239 specii), din care 50 care prezintă diverse grade de periclitate şi vulnerabilitate sunt incluse în Cartea Roşie a vertebratelor din România;
• Existenţa mai multor specii protejate de peşti: Cega, Babuşca, Avat, Beldiţă, Botog, Morunaș, Văduviţa, Sabița, etc.
• Numărul mare de arii naturale protejate (rezervaţii naturale, arii naturale protejate de interes judeţean, parcuri naturale), cuprinzând 11,1% din suprafaţa Zonei Pescăreşti;
• Existenţa siturilor Natura 2000: 4 situri de importanţă comunitară şi o arie de protecţie specială;
• Existenţa hidrocarburilor în comuna Frumuşiţa (ţiţei, gaze asociate cu ţiţei şi gaze libere);
• Resursele de ape minerale, deşi acestea sunt slab dezvoltate din cauza reliefului de câmpie;
• În apele subterane potabile şi industriale din zona Frumuşiţa – Galaţi există rezerve omologate în evidenţa naţională de resurse minerale;
• Solurile preponderent fertile, favorabile pentru dezvoltarea sectorului agricol;
  • Climatul temperat - continental se caracterizează prin veri calde şi uscate şi ierni cu viscole puternice întrerupte frecvent de deplasări de aer cald şi umed de la Sud şi Sud-Vest, care generează topirea zăpezii;
  • Cantitatea redusă de precipitaţii la nivelul Zonei Pescăreşti, fapt care determină existenţa unor restricţii importante, mai ales în afara zonelor de luncă care nu beneficiază de aport suplimentar provenit de la apele subterane;
  • Numărul ridicat de zile în care este prezent fenomenul de ceaţă: circa 100 zile în Lunca Prutului şi 25-40 zile în zonele de interfluviu;
  • Apariţia suhoveiului (vânt uscat şi cald) şi furtunilor de praf;
  • Gradul ridicat de afectare a vegetaţiei pădurilor de inundaţii şi lucrări silvice;

Oportunităţi

Ameninţări

• Accesarea fondurilor europene nerambursabile pentru îmbunătăţirea factorilor de mediu;
• Existenţa programelor de finanţare susţinute de Fondul pentru Mediu, precum: programul Rabla, programul de îmbunătăţire a calităţii mediului prin împădurirea terenurilor agricole degradate, programul naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi, etc.;

• Ritmul haotic al construcţiilor care poate afecta resursele naturale ale Zonei Pescăreşti;
• Insuficienţa fondurilor europene şi naţionale comparativ cu nevoile existente în profil teritorial (existenţa solicitanţilor care nu beneficiază de finanţări);
• Apariţia în zonă a unor capacităţi de producţie cu un grad ridicat de poluare asupra atmosferei;
• Lipsa fondurilor proprii ale administraţiei publice locale şi a mediului de afaceri pentru susţinerea investiţiilor necesare pentru alinierea la standardele europene de mediu, atât în domeniul public, cât şi privat;