Procesul de elaborare a strategiei a re o abordare de „jos în sus”, identificând problemele şi oportunităţile existente la nivelul teritoriului şi identificând modalităţile adecvate de acţiune. Fundamentarea analizei diagnostic a avut o abordare participativă, bazată pe consultarea comunităţii locale, a factorilor locali intersaţi.

Scenariul general de dezvoltare care a rezultat în urma activităţilor de cercetare şi consultare şi care a fost unanim acceptat de factorii locali implicaţi în procesul de consultare este acela al unei dezvoltări integrate a zonei pescăreşti având ca principal reper potenţialul de dezvoltare al sectorului pescăresc şi fructificând particularităţile pescăreşti ale teritoriului.

Activitatea de consultare publică a implicat activ comunităţile locale din toate localităţile cuprinse în Zona Pescărească şi din toate grupurile sectoriale şi disciplinare locale: administraţie publică, mediul de afaceri, societate civilă, instituţii publice, pescari etc. Listele de participanţi şi fotografii din cadrul consultărilor sunt anexate documentului.

Prima etapă a consultărilor publice a implicat membrii parteneriatului local şi a vizat identificarea situaţiei socio-economice existente la nivelul zonei. Întâlnirea, la care au participat 20 de persoane, s-a desfăşurat la sediul Consiliului Judeţean Galaţi în data de 25.01.2011.

În scopul identificării cât mai precise a problemelor şi a perspectivelor de dezvoltare, au fost întreprinse activităţi de consultare a factorilor locali interesaţi din fiecare localitate. Consultările s-au desfăşurat în perioada 25-27 ianuarie 2011 şi au fost organizate sub forma unor ateliere de lucru sau dezbateri. Acest set de întâlniri a avut un număr total de participanţi de 61 de persoane.

Întâlnirile au avut loc cu precădere la sediile administraţiilor publice locale şi au reunit factorii locali interesaţi: edili locali (primari, viceprimari, consilieri), reprezentanţi ai mediului de afaceri, funcţionari public, profesori, pescari, lideri locali de opinie etc.

Pentru a studia în detaliu situaţia pescarilor profesionişti (care au autorizaţie de pescuit comercial), au fost organizate două consultări suplimentare, câte una pentru fiecare areal de pescuit (Prut, Dunăre). Numărul total de participanţi la aceste activităţi a fost de 33 persoane.

Activitatea de consultare publică a continuat prin implementarea a două sondaje de opinie, unul la nivelul factorilor instituţiilor publice şi organismelor relevante pentru tema analizată şi unul la nivelul comunităţii de pescari. Scopul acestor studii a fost obţinerea informaţiilor calitative cu privire la situaţia zonei şi identificare perspectivei locale asupra dezvoltării socio-economice locale.

Viziunea asupra dezvoltării Zonei pescăreşti precum şi extinderea teritoriului stabilit iniţial cu faleza inferioară a Dunării au fost validate în data de 20 mai 2011.

Consultarea propunerilor intermediare privind viziunea de dezvoltare, obiectivele principale şi măsurile de dezvoltare a avut loca în data de 23 mai 2011, cu participarea membrilor parteneriatului.

În urma consultărilor publice desfăşurate în teritoriu, principalele informaţii care au fost extrase sunt:

• Principalele probleme ale zonei sunt legate de involuţia economică generală;
• Cea mai mare problemă a Zonei Pescăreşti este lipsa locurilor de muncă;
• Infrastructura de acces este deficitară;
• O mare parte a comunităţilor nu au acces la utilităţi publice;
• Agricultura şi pescuitul depind în foarte mare măsură de condiţiile hidro-meteorologice;
• Lipseşte infrastructura turistică şi de agrement;
• Gradul de informare privind posibilităţile de dezvoltare este foarte scăzut;
• În trecut, pescuitul era principala sursă de venit pentru comunităţile locale;
• Acumulările piscicole au situaţii juridice neclare;
• Acvacultura a înregistrat un declin puternic după 1990, majoritatea proprietarilor neavând puterea financiară pentru a susţine cheltuielile de întreţinere şi investiţiile necesare;
• Infrastructura pentru acvacultură s-a deteriorat, majoritatea acumulărilor necesit intervenţii costisitoare;
• Cunoaşterea aproximativă a resurselor pescăreşti;
• Restricţiile privitoare la mediu din ariile naturale protejate nu au mai permis lucrările de asigurare a biodiversităţii;
• Tradiţiile locale, inclusiv cele meşteşugăreşti, aproape s-au pierdut definitiv;
• Resursele umane nu sunt instruite în scopul dezvoltării afacerilor locale, de familie;
• Mulţi tineri preferă să plece în străinătate să muncească;
• Se pot dezvolta activităţi turistice axate pe gastronomia locală;
• Dezvoltarea parteneriatelor public-private reprezintă o soluţie foarte importantă pentru dezvoltarea locală;
• Amenajarea canalelor pentru pescuit şi pentru sporturi nautice

Consultările comunităţilor pescăreşti au relevat o serie de probleme specifice activităţilor membrilor acestora:

• Taxe foarte mari percepute de autorităţi;
• Costuri ridicate ale materialelor pentru plase şi pentru repararea bărcilor;
• Restricţii de acces în zona de frontieră şi în zona Parcului Natural;
• Condiţii improprii de lucru – lipsa unor pontoane şi accesul dificil la zonele de pescuit;
• Lipsa unor spaţii/instalaţii specializate pentru depozitarea temporară a peştelui
• Maşinile pentru transportul peştelui sunt puţine şi au capacităţi reduse de transport;
• Lipsa sprijinului din partea autorităţilor locale;
• Singurul organism care se implică pentru rezolvarea problemelor pescarilor este Asociaţia „Lotca”;
• Perioade mari de inactivitate cauzare de prohibiţie şi de condiţiile meteo;
• Venituri foarte mici din vânzarea peştelui în comparaţie cu cheltuielile necesare (autorizaţii, bărci, instrumente de pescuit, transport etc);
• Lipsa unei pieţe specializate de desfacere
• Lipsa unor puncte locale pentru comercializarea peştelui proaspăt;
• Încă se practică braconajul;
• Pe malul stâng al Prutului braconierii apelează la practici distructive şi neselective (curent electric, gaz).

În urma activităţilor de consultare publică a rezultat un consimţământ general cu privire la angajarea factorilor locali de dezvoltare în sprijinirea dezvoltării zonei şi în special a sectorului pescăresc.

Potenţialul de dezvoltare al sectorului şi al altor activităţi care au legătură cu profilul pescăresc al zonei este conştientizat la nivel local, cu atât mai mult cu cât pescuitul şi acvacultura au rămas în memoria colectivă ca principale îndeletniciri locale din trecut.