- Tendinţa de scădere a numărului de şomeri din Zona Pescărească pe durata ultimului an: de la 2.201 şomeri în februarie 2010 la 1.862 şomeri în februarie 2011;
- Diversitatea activităţilor industriale (în special prelucrare) desfăşurate în cadrul zonei;
- Tradiţia industrială a localităţilor componente ale Zonei Pescăreşti;
- Numărul mare de unităţi economice care desfăşoară activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (în special activităţi de management şi de consultanţă în management şi activităţi de arhitectură şi inginerie; activităţi de testări şi analiză tehnică);
- Forţa de muncă ieftină;
- Exploatarea de argile, nisipuri şi pietrişuri în municipiul Galaţi, resurse importante pentru industria materialelor de construcţie;
- Existenţa resurselor necesare (naturale şi umane) pentru dezvoltarea sectorului piscicol;
|
- Existenţa unor localităţi componente în cadrul cărora numărul şomerilor a avut un trend ascendent în februarie 2011 faţă de februarie 2010: comuna Oancea (+3,6%), comuna Vlădeşti (+12,5%), comuna Cavadineşti (+56,7%);
- Concentrarea unităţilor economice din Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76 în Municipiul Galaţi în proporţie de circa 50%;
- Ponderea scăzută a întreprinderilor active din punct de vedere economic din totalul întreprinderilor existente (66,6%);
- Densitatea scăzută a întreprinderilor; numărul întreprinderilor la 1.000 de locuitori în Zona Pescărească (15,7‰) se situează sub nivelul judeţean (22,7‰), regional (25,9‰) sau naţional (30,2‰);
- Procentul ridicat de unităţi economice din sectorul comercial (36,9% din totalul întreprinderilor active juridic);
- Slaba diversitate economică, în special în localităţile rurale din Zona Pescărească;
- Concentrarea a 96,8% din cifra de afaceri a întreprinderilor active în Municipiul Galaţi;
- Existenţa unor discrepanţe majore între cifrele medii de afaceri ale întreprinderilor din sectoarele economice ale Zonei Pescăreşti;
- Productivitatea scăzută a muncii în unele localităţi componente ale Zonei Pescăreşti;
- Trendul descendent al numărului mediu al salariaţilor în perioada 1991-2009;
- Fragmentarea crescută a suprafeţelor agricole şi practicarea agriculturii de subzistenţă;
- Absenţa fondurilor de start pentru demararea afacerilor;
- Lipsa informaţiei legate de oportunităţile de finanţare existente;
|
- Poziţionarea Zonei Pescăreşti Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76 la intersecţia unor importante rute comerciale;
- Îmbunătăţirea percepţiei investitorilor străini asupra României, şi implicit asupra Zonei Pescăreşti;
- Existenţa Universităţii Dunărea de Jos Galaţi care poate furniza forţă de muncă calificată în mai multe domenii: economie, inginerie, arhitectură navală, piscicultură, etc.
- Cooperarea mediului privat cu autorităţile publice locale, cu instituţiile de învăţământ superior şi centrele de cercetare şi dezvoltare;
- Existenţa facilităţilor acordate de stat în domeniul agricol şi zootehnic: subvenţii, etc.;
- Condiţii favorabile de obţinere a produselor ecologice, ce pot fi exportate în condiţii deosebit de avantajoase;
- Existenţa Planului Naţional Strategic pentru Dezvoltare Rurală;
- Finanţările nerambursabile existente pentru dezvoltarea mediului de afaceri;
- Programele guvernamentale pentru dezvoltarea economică, lansate de Agenţia pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii;
- Oferirea de facilităţi investitorilor străini de către autorităţile publice;
- Desfăşurarea unor campanii de promovare a ecoturismului;
- Migrarea forţei de muncă în străinătate sau chiar în alte oraşe, în special populaţia din mediul rural;
- Prelungirea crizei economice mondiale, care a afectat atât unităţile economice din toate domeniile, cât şi puterea de cumpărare a cetăţenilor;
- Lipsa lichidităţilor poate conduce la falimentarea unităţilor locale active de tip microîntreprinderi şi chiar a celor medii;
|
|