Puncte tari

Puncte slabe

• Existenţa Institutului de Cercetare – Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit şi Acvacultură Galaţi;
• Tradiţia pescărească a zonei analizate;
• Numărul mare de amenajări piscicole de tipul pepinierelor şi a crescătoriilor;
• Suprafeţele mari ale unităţilor de acvacultură din Zona pescărească (unităţile cu cele mai ridicate suprafeţe de la nivel judeţean);
• Existenţa unui fond piscicol variat;
• Numărul mare de pescari profesionişti;

• Situaţia braconajului nu este pe deplin controlată;
• Braconajul de pe malul stâng al Prutului afectează semnificativ fondul de pescuit;
• Metodele neadecvate de pescuit (curent electric, plase cu ochiuri prea mici, etc.);
• Nerespectarea perioadei de prohibiţie;
• Investiţiile reduse în decolmatarea amenajărilor piscicole şi repopularea bazinelor piscicole;
• Poluarea mediului acvatic şi distrugerea habitatelor;
• Lipsa punctelor de primă vânzare a produselor pescăreşti;
• Scăderea cifrei de afaceri şi numărului de salariaţi a unităţilor de acvacultură şi unităţilor de procesare în anul 2009, faţă de anul 2008;
• Gradul ridicat de uzură al ambarcaţiunilor existente;
• Materia primă pentru plase de pescuit este foarte scumpă în comparaţie cu puterea financiară a pescarilor;
• Curăţarea şi întreţinerea toanelor;

Oportunităţi

Ameninţări

• Dezvoltarea serviciilor de marketing din domeniul pisciculturii şi acvaculturii;
• Dezvoltarea unor proiecte de tipul „Drumul peştelui: de la sursă până la farfurie”;
• Construirea şi amenajare unor puncte de monitorizare şi descărcare conform normelor Uniunii Europene;
• Construirea de pontoane plutitoare prevăzute cu electricitate, atât pe Prut cât şi pe Dunăre;
• Modernizarea căilor de acces către punctele de interes ale comunităţilor pescăreşti;
• Amenajare unor popasuri turistice de tip „Cherhana” prin parteneriat public-privat;
• Înfiinţarea unui centru en-gros de peşte în cadrul judeţului Galaţi;
• Amenajarea unui sistem de monitorizare al sturionilor;
• Popularea apelor cu puiet de peşte;
• Reamenajarea luciurilor de apă;
• Dotarea pescarilor cu plase, ambarcaţiuni şi motoare;
• Concesionarea Lacului Brateş şi popularea lui cu peşti;
• Achiziţionarea de ambarcaţiuni de agrement;
• Includerea în circuitul turistic a canalului C.M. Lunca şi a Lacului Brateş;
  • Lipsa de colaborare au autorităţile din Republica Moldova poate duce la creşterea amplorii fenomenului de braconaj;
  • Preferinţa populaţiei pentru peştele de import în locul celui autohton poate duce la scăderea productivităţii acestui sector;
  • Braconajul poate duce la scăderea necontrolată a volumului de peşte din apele existente în Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76;