Infrastructura rutieră

 

Lungimea drumurilor publice din Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară este de 309,5 km. Din aceştia, 23,7% reprezintă lungimea drumurilor asfaltate/betonate, 37,4% lungimea drumurilor de piatră şi 38,9% lungimea drumurilor de pământ.

 

Drumurile publice din Zona Pescărească analizată ocupă o pondere de circa 21% din totalul drumurilor publice de la nivel judeţean.

 

Se remarcă o serie de probleme specifice ale localităţilor componente ale Zonei Pescăreşti Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76. Spre exemplu, în comuna Măstăcani localnicii întâmpină o problemă vis-à-vis de gradul ridicat de uzură a trotuarelor, acestea nemaifiind modernizate din anii 1960. De asemenea, în comuna Oancea doar 10% din trotuare sunt modernizate, starea infrastructurii rutiere în această localitate fiind foarte proastă.

 

În comuna Suceveni, ca şi în alte localităţi din mediul rural, drumurile care nu sunt pietruite devin impracticabile în perioada precipitaţiilor.

 

În majoritatea localităţilor pe rutele principale sistemul de rigole este bine întreţinut, în câteva localităţi fiind realizate din beton (Frumuşiţa, Rogojeni, Măstăcani, Tămăoani).

 

Infrastructura tehnico-edilitară

 

În Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76 lungimea totală a reţelei de apă potabilă este de 277 km. În comuna Frumuşiţa se remarcă nivelul ridicat de extindere a infrastructurii de furnizare a apei potabile, aceasta deservind toate satele componente. Şi în comuna Tuluceşti gradul de acoperire cu reţea de apă potabilă este foarte ridicat (circa 90% din teritoriul localităţii).

 

Lungimea reţelei de canalizare este cu mult mai redusă decât cea a reţelei de apă, cumulând doar 26,4 km.

 

 

 

 

 

Obiective turistice

 

Obiective turistice cultural-religioase

 

Majoritatea bisericilor construite în localităţile din Zona Pescărească analizată au fost ridicate după unirea Moldovei cu Ţara Românească din 1859 şi până la marea unire din 1918. Cea mai veche biserică este cea din Comăneşti, comuna Cavadineşti, Biserica Sf. Voievozi, datată 1796. O altă biserică veche, construită în 1828 din vălătuci, se află în satul Chiraftei, comuna Măstăcani, Biserica Sf. Voievozi. Până în 1859 se mai ridică biserici în Folteşti (Biserica Sf. Voievozi, 1837-1841), în Chiraftei, comuna Măstăcani (Biserica Sf. Voievozi Noi, 1838-1840) şi Cavadineşti (Biserica Adormirea Maicii Domnului, 1845 - 1848). O parte importantă a bisericilor din localităţile componente ale Zonei Pescăreşti Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76 sunt construite între 1859 şi 1918. În privinţa bisericilor, este interesant de remarcat că există nu mai puţin de 8 cu hramul Sf. Voievozi. Fiecare biserică are o zi de hram, căreia i se acordă o atenţie deosebită în acest spaţiu, contribuind astfel la îmbunătăţirea patrimoniului cultural imobil.

 

Obiective turistice cultural-istorice

 

În comuna Tuluceşti, în aria protejată Pădurea Gârboavele, pe o întindere de 1.36ha, Muzeul Satului reconstituie la o scară mai mică o vatră de sat românesc care cuprinde patru gospodării din zona Cavadineşti, Măstăcani, Corod şi Cahul. Obiectele din aceste case, de la vasele de lut, icoane, covoare, prosoape şi până la sănii şi căruţe, deţin o adevărată valoare patrimonială prin modul de realizare, dar şi prin vechimea acestora, având în vedere că cele mai multe sunt din secolul XIX sau începutul secolului XX.

 

Muzeul Satului este o continuitate a tradiţiilor poporului român şi a celor care îşi duc veacul la gura Prutului Inferior. Vizitatorii vor putea găsi la Muzeul Satului o fântână cu roată, o fântână cumpănă cu teică, o moară de vânt şi o afumătoare, două oale pentru sarmale din ceramică neagră, nesmălţuită, care nu se mai fabrică în această zonă a ţării de cel puţin 70 de ani. Tot în casele tradiţionale pot fi găsite levicere (covoraşe) cu o vechime de 100 de ani.

 

În comuna Frumuşiţa poate fi vizitat Monumentul Eroilor din al doilea Război Mondial, amplasat într-un părculeţ aflat la intersecţia şoselelor Galaţi - Bârlad cu Frumușița - Scânteieşti. În aceeaşi localitate găsim şi Ansamblul Gării din Frumuşiţa (staţie de călători, magazie de cereale, magazie de mărfuri), care a fost realizată în 1909. Astăzi amplasamentul Gării figurează în Lista monumentelor istorice din judeţul Galaţi.

 

La nivelul comunei Oancea se remarcă mai multe obiective istorice precum: Cimitirul Eroilor căzuţi în cel de-al Doilea Război Mondial, Troiţa lui Ştefan Cel Mare şi Sfânt, Monumentul Eroilor căzuţi în Războiul pentru Independenţă (1877) şi Primul Război Mondial (1916-1918), Monumentul Eroilor Onceni căzuţi în cel de-al Doilea Război Mondial.

 

Pe drumul dinspre Galaţi, înainte de a ajunge la Oancea, se poate vizita comuna Cavadineşti. Considerată încă din 1436, an de atestare documentară, ca fiind o aşezare de răzeşi ce au avut şi au ca ocupaţie agricultura, Comuna Cavadineşti s-a evidenţiat cu oameni ce şi-au păstrat identitatea, cunoscuţi fiind pentru modestie, hărnicie şi ospitalitatea tradiţională. Potrivit unei legende cu privire la aceste locuri, se spune că pe aceste ţinuturi ar fi fost un vrednic haiduc cu numele Cavadin „care ar fi împărţit dreptatea mulţimii cu ambele mâini" acest personaj regăsindu-se şi în textul baladei Horincei simbol folcloric al Văii Horincei.

 

Comuna Cavadineşti sau Valea Horinei este bogată în tradiţii, obiceiuri, iar pentru păstrarea şi transmiterea lor se desfăşoară o activitate intensă în cadrul celor trei instituţii culturale în care una are şi statut de Casă de Cultură, fiind situată în satul de reşedinţă a localităţii. Colecţiile Muzeului satului tezaurizează multe obiecte rare: vârtelniţa, raghila (de prelucrat cânepa), ciciric (pentru depănat), tivda, bota (de cărat apa la câmp), fier de călcat (cu cărbuni), război de ţesut (complet), țăpoi (furcă de lemn), căuş de făină, covăţele, sită, dărmoi, mâner de umbrelă (din lemn sculptat), piua de grâu, faţa de masă de borangic, ţesături, cusături, prosoape.

 

Evenimente cu potenţial turistic

 

Potenţialul folcloric este reprezentat prin multiplele sărbători care încă se mai păstrează, festivalurile şi evenimentele cu caracter folcloric, precum: „Festivalul cântecului şi jocului popular horincean”, „La Stâna din Deal” şi ansamblurile de instrumentişti „Doina Brateşului” sau grupuri vocale - ”Frumuşencele”, de exemplu.

 

Forme de turism practicabile

 

Activităţile turistice în perimetrul Zonei Pescăreşti Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară au, în prezent, o frecvenţă redusă, nedesfăşurându-se într-un cadru organizat. Cu toate acestea, potenţialul pentru dezvoltarea turismului în acest perimetrul este foarte ridicat. Din acest punct de vedere se remarcă mai multe forme de turism practicabile:

 

A. Ecoturismul. Această formă de turism are ca principală motivaţie observarea şi aprecierea naturii şi a tradiţiilor locale legate de natură. Ecoturismul reprezintă cea mai valoroasă formă de manifestare a turismului durabil.

 

Activităţile ce au la bază principiile ecoturismului sunt: drumeţiile, cicloturismul, călăria, observarea păsărilor (birdwatching). La nivelul Zonei Pescăreşti Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76, există posibilitatea de observare şi urmărire a păsărilor, în următoarele puncte: Lacul Brateş, Lacul Vlăscuţa, Amenajarea Vlădeşti, Lacul Pochina, Zona Şiviţa, amenajarea Maţa

– Rădeanu. În fiecare din cele 7 puncte este amenajat câte un turn de observare.

 

Alte tipuri de activităţi specifice ecoturismului nu sunt deloc practicate, deşi biodiversitatea zonei şi peisajul specific sunt resurse de mare valoare, posibile generatoare de fluxuri de ecoturişti. Este, însă, necesară şi crearea unor structuri specifice, cum ar fi: cărări delimitate pentru facilitarea accesului turiştilor în zonele de interes („eco-poteci”), dar şi pentru limitarea abaterilor acestora spre zone unde ar putea deranja componentele eco-sistemice, puncte de observare şi de belvedere, panouri indicatoare şi informative.

 

B. Turismul ştiinţific. Această formă de turism este văzută ca un punct de sprijin în ecoturism, putând fi generator de beneficii economice mari pentru populaţia locala. Se pot organiza reuniuni, conferinţe, workshop- uri cu caracter ştiinţific, interdisciplinar şi aplicativ pentru studierea ecosistemelor din Zona Pescărească Luna Prutului Inferior – Dunărea Inferioară, în general, şi a Parcului

Natural Lunca Joasă a Prutului în special.

 

C. Turismul şcolar este benefic si extrem de important pentru dezvoltarea turistică a arealului studiat. În acest scop, se pot organiza tabere, şcoli de vară, workshop-uri tematice, cursuri de orientare în natură, programe de ecologizare şi chiar lecţii de biologie aplicată pe teren. Pe teritoriul Zonei Pescăreşti Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară nu se găseşte nicio tabără şcolară şi nici un camping, o viitoare înfiinţare a acestora fiind utilă şi cu efecte benefice de lunga durata.

 

D. Turismul de week-end reprezintă o formă de turism dezvoltată şi în prezent, însă neorganizat şi necontrolat. Activităţile de pescuit, vânătoare, echitaţie, sporturi acvatice, recreere, pot reprezenta activităţi care să aducă beneficii importante comunităţilor din Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76. În prezent, acest tip de activităţi au fostidentificate ca generatoare ale unui impact negativ, mai ales prin cantitatea de deşeuri solide depozitate necorespunzător, la care se adaugă, de cele mai multe ori, comportamentul turiştilor care poate duce la perturbarea liniştii şi deranjarea componentelor ecosistemelor fragile.

 

Se consideră, aşadar, că este necesară limitarea acestui tip de activităţi turistice în câteva areale clar delimitate şi amenajate corespunzător pentru oferirea unor condiţii minime (coşuri de gunoi, băncuţe şi mese de lemn, o vatră specială pentru amenajarea focului).

 

E. Turismul cultural (istoric, religios, etnofolcloric) este o formă de turism complementară celor amintite anterior. Localităţile componente ale Zonei Pescăreşti Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76 posedă resurse arheologice şi istorice, plecând de la vestigiile ce datează din paleoliticul final şi urmele diverselor culturi (cultura Monteoru, Gumelniţa, Folteşti-Usatovo) şi până la vestigiile şi bisericile din perioada medievală, modernă şi contemporană. Majoritatea bisericilor construite în localităţile componente au fost ridicate după unirea Moldovei cu Ţara Românească din 1859 şi până la Marea Unire din 1918. Deşi nu toate aceste resurse posedă o mare forţă de atracţie a turiştilor, pot exista anumiţi turişti de nişă (istorici sau pasionaţi de istoria veche a Ţărilor Române, arheologi şi studenţi la arheologie, sociologi, etc.) ce pot fi foarte interesaţi de acestea.

 

F. Turismul rural şi agroturismul se referă la petrecerea unui sejur în cadrul unei comunităţi locale rurale, respectiv într-o gospodărie agricolă. Turistul poate fi implicat mai mult sau mai puţin în activităţile tradiţionale ale respectivei zone sau gospodării. Adevăratul agroturism se desfăşoară în gospodării care se apropie cât mai mult de arhitectura şi modul tradiţional de viaţă din zonă.

 

În satul Şiviţa, comuna Tuluceşti, se află un muzeu de artă sătească, numit „Vatra cu dor" al artistului popular Paul Buta, iar la Cavadineşti a fost înfiinţat un muzeu dedicat folclorului de pe Valea Horincei.

 

Analiza ofertei turistice

 

În Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76 sunt acreditate, conform Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, un număr de 11 unităţi de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică. Acestea reprezintă 25% din structurile de cazare de la nivelul judeţului Galaţi.

 

Din cele 11 unităţi de primire turistică din Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76, 81,8% (9 structuri) sunt amplasate în municipiul Galaţi (cartierul Valea Oraşului şi Faleza Dunării) şi 18,2% în mediul rural (comuna Tuluceşti). 27,3% (3 unităţi) din structurile de cazare din zona analizată intră în categoria hotelurilor, 27,3% în categoria pensiunilor turistice, 27,3% în categoria vilelor turistice. În cele 11 structuri este inclus şi 1 bungalow şi 1 popas turistic.

 

Unităţile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică din Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76 cuprind 129 de camere şi 298 locuri de cazare. Astfel, Zona Pescărească analizată ocupă un procent de 18,3% din capacitatea de cazare existentă la nivel judeţean.

9,1% din unităţile de cazare din Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76 sunt acreditate cu 1 stea/margaretă, 45,5% cu 2 stele/margarete şi 45,5% cu 3 stele/ margarete.

Infrastructura de agrement

 

Oferta de agrement a zonei este destul de limitată, atât ca posibilităţi de agrement dar şi din prisma infrastructurii specifice.

 

Principalele resurse de agrement în zonă sunt:

 

1. Faleza Dunării. Este una dintre zonele reprezentative ale Galaţiului, loc de promenadă pentru toţi oamenii, unde au loc frecvent concerte muzicale şi întreceri sportive (concertele "La Elice" şi Crosul Copiilor). Reprezintă aproape singura zonă unde s-au valorificat resursele pentru agrement, oferind un mare potenţial de relaxare şi agrement prin spaţii verzi. La malul falezei inferioare sunt multe vaporaşe transformate în restaurante, alături de o serie de lucrări realizate cu prilejul Taberei

de sculptura în metal din 1978.

 

2. Pădurea Gârboavele. Aflată în administrarea Consiliului Judeţului Galaţi, aceasta dispune de o zonă de agrement şi are statutul de arie naturală protejată. În zona de agrement se găseşte Muzeul satului, o serie de locuri special amenajate pentru petrecerea timpului liber (terenuri de sport, spaţii speciale pentru relaxare, o tabără pentru elevi).

 

3. Plaja Valurile Dunării este un complex de agrement situat în municipiul Galaţi, pe malul Dunării, lângă Turnul de Televiziune. Complexul dispune de două piscine mari, trei piscine pentru copii cu tobogane, spatii de joacă pentru copii, zonă de duşuri, zonă de restaurante. Deşi destul de frecventat în special de către tineri, complexul necesită investiţii importante în infrastructură şi servicii.

 

5. Plaja Brateş. Este o plajă privată, pe malul stâng al Lacului Brateş, mai mică decât Valurile Dunării.

 

In zona Lacului Brateş, cel mai mare lac de luncă din România, localizat în partea de nord - est a municipiului Galaţi, (la limita sudică a Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior) a fost amenajat Complexul de agrement Brateş, care pune la dispoziţie spaţii de cazare (20 de căsuţe a câte 2 locuri fiecare), plajă amenajată cu umbrele, foişoare cu 10 locuri, teren de sport pentru volei şi fotbal.

 

 

 

Sectorul terţiar (comerţ şi servicii) din Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76 reprezintă aproximativ 67,1% din totalul unităţilor economice existente. În cadrul acestuia, 45% din întreprinderi activează în domeniul serviciilor şi 55% în domeniul comerţului.

 

Întreprinderile din sectorul comercial realizează, în proporţii de 71,4%, activităţi de comerţ cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor. 25,5% din unităţile economice sunt axate pe comerţ cu ridicata, cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete şi 3,1% comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor.

 

Sectorul comercial din Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76 este dominat de unităţile economice care desfăşoară activităţi de comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate. Din acestea, majoritatea societăţilor comerciale (86,9%) realizează vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi şi tutun. Doar 13,1% comercializează în magazine nespecializate produse nealimentare.

 

În ceea ce priveşte situaţia din sectorul serviciilor, 29,3% din întreprinderi desfăşoară activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, 25,5% transport şi depozitare, 14% hoteluri şi restaurante, 8,3% activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport, 5,7% informaţii şi comunicaţii, 5,7% tranzacţii imobiliare şi 11,5% alte activităţi (distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare; intermedieri financiare şi asigurări; alte activităţi de servicii; activităţi de spectacole, culturale şi recreative; învăţământ).

 

În cadrul unităţilor economice care au secţiunea CAEN „Activităţi profesionale ştiinţifice şi tehnice” se remarcă, în primul rând, întreprinderile care desfăşoară activităţi ale direcţiilor (centralelor), birourilor administrative centralizate; activităţi de management şi de consultanţă în management (30,4%) şi cele care desfăşoară activităţi de arhitectură şi inginerie; activităţi de testări şi analiză tehnică (28,3%).

 

55% din întreprinderile care au secţiunea CAEN „Transport şi depozitare” realizează transporturi terestre şi transporturi prin conducte: Transporturi de marfă pe calea ferată, Transporturi cu taxiul, Alte transporturi terestre de călători şi Transporturi rutiere de mărfuri.

 

Întreprinderile care realizează transporturi pe apă, sunt axate pe „Transportul de marfă pe căi navigabile interioare”.

 

Majoritatea întreprinderilor din Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76 intră în categoria IMM-urilor: 77,2% sunt microîntreprinderi (0-9 angajaţi), 13,8% sunt întreprinderi mici (10-49 angajaţi), 6,4% sunt întreprinderi mijlocii (50-249 angajaţi). Doar 2,6% din întreprinderile care şi-au declarat numărul angajaţilor la Ministerul Finanţelor au un număr mai mare de 250 salariaţi.

 

Toate întreprinderile mijlocii şi mari din Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76 sunt situate în Municipiul Galaţi (Cartierul Valea Oraşului şi Faleza Dunării). Acestea activează în următoarele sectoare: Industrie prelucrătoare, Transport şi depozitare şi Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (Activităţi de inginerie şi consultanţă tehnică legate de acestea).

 

În localităţile rurale din Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76 majoritatea unităţilor economice intră în categoria microîntreprinderilor (0-9 angajaţi).

 

O problemă a zonei pescăreşti analizate poate fi considerată ponderea ridicată a întreprinderilor active care au un singur angajat (30,9%). Din acestea, 52% sunt întreprinderi din municipiul Galaţi şi 48% sunt întreprinderi din mediul rural al arealului analizat.

 

Companiile din sectorul industrial reprezintă 14% din totalul unităţilor economice din Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76.

 

Cele mai multe întreprinderi industriale desfăşoară activităţi în sectorul Industriei construcţiilor metalice şi a produselor din metal, exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii (Fabricarea de construcţii metalice, Fabricarea produselor metalice obţinute prin deformare plastică; metalurgia pulberilor, Tratarea şi acoperirea metalelor; operaţiuni de mecanică generală pe bază de plată sau contract, Fabricarea altor produse prelucrate din metal).

 

12,3% din unităţile economice cu profil industrial au ca domeniu de activitate Fabricarea altor mijloace de transport. Concret, aceste companii se ocupă cu fabricarea de nave şi bărci, ceea ce arată profilul pescăresc al zonei analizate.

 

Alte domenii pe care s-au orientat întreprinderile industriale din Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76 sunt: Repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor (8 firme), Industria alimentară (6 firme), Fabricarea de mobilă (4 firme), Fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice (4 firme), Industria metalurgică (4 firme), Fabricarea produselor textile (3 firme), Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută, cu excepţia mobilei; fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite (3 firme), Tipărire şi reproducerea pe suporţi a înregistrărilor (3 firme).

 

 

Evoluţia sectorului pescăresc

 

Sectorul pescăresc a înregistrat un declin semnificativ în perioada post-comunistă, atât la nivel naţional, cât şi la nivelul Zonei Pescăreşti Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76. Dintr-o ţară exportatoare de peşte, crustacee şi moluşte, România s-a transformat treptat într-o ţară predominant importatoare de astfel de produse. Astfel, de la un deficit FOB-CIF de 352 mii Euro în anul 1991 (valoare superioară a exporturilor), s-a ajuns la un deficit de -94.520 mii Euro în anul 2009 (valoare superioară a importurilor). Gama redusă de produse pescăreşti a determinat creşterea importurilor atât din pieţele Uniunii Europene, cât şi din Asia. Apariţia speciilor din import pe piaţa românească a determinat o diversificare a ofertei, şi o schimbare a preferinţei consumatorului către noi specii de peşte şi forme de prezentare (filetat, decapitat, eviscerat) cât şi o creştere a cererii de peşte şi a produselor din peşte.

 

Scăderea capturilor piscicole la nivel naţional a avut mai multe cauze, de la gradul redus al investiţiilor în acest sector, la distrugerea habitatelor, lipsa de material de populare sau infrastructura tehnica învechită. Tocmai din acest motiv în zonele pescăreşti – inclusiv în Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76 – se impune diversificarea produselor piscicole în concordanţă cu cerinţele populaţiei consumatoare, creşterea standardelor de calitate şi siguranţă alimentară, specializarea forţei de muncă din domeniul pescăresc, etc.

 

Evoluţia sectorului pescăresc la nivelul Zonei Pescăreşti Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76 poate fi analizată în raport cu evoluţia acestui sector la nivel judeţean, regional sau naţional. Pentru aceasta pot fi utilizate datele statistice ale Ministerului Finanţelor vis-à-vis de evoluţia cifrei de afaceri şi a numărului de angajaţi din cele două ramuri ale pisciculturii existente în zona pescărească analizată: Acvacultura în ape dulci şi Prelucrarea şi conservarea peştelui, crustaceelor şi moluştelor.

 

În anul 2009, cifra de afaceri a întreprinderilor active din Acvacultură în ape dulci din Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76 a înregistrat o scădere de 25,88 procente faţă de situaţia existentă în anul precedent. La nivelul judeţului Galaţi, scăderea cifrei de afaceri a fost mult mai accentuată (-48,26%), în timp ce în Regiunea Sud-Est şi la nivel naţional trendul descendent a fost ceva mai temperat (-7,49%, respectiv -8,07%).

 

În ceea ce priveşte evoluţia numărului de salariaţi din unităţile economice care desfăşoară activităţi în domeniul Acvaculturii în ape dulci, Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76 a înregistrat o scădere de 6,25 procente, cu mult sub reducerea de salariaţi de la nivel judeţean (-45%), regional (-24,55%) sau naţional (-14,6%).

 

Şi în cazul întreprinderilor care au ca domeniu de activitate Prelucrarea şi conservarea peştelui, crustaceelor şi moluştelor cifra de afaceri în anul 2009 a suferit o depreciere semnificativă faţă de anul precedent. În Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76 cifra de afaceri a acestor unităţi economice a scăzut cu 46,65%. În acelaşi timp, cifra de afaceri din Regiunea Sud-Est a scăzut cu 12,7 procente. La nivel naţional, însă, întreprinderile active din domeniul Prelucrare şi conservare peşte a crescut cu 25,88% în anul 2009 faţă de anul 2008.

 

Numărul de salariaţi din întreprinderile care desfăşoară activităţi de Prelucrare şi conservare peşte din Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76 a scăzut cu 18,92% în anul 2009, faţă de anul precedent. În acelaşi interval unităţile economice similare de la nivel naţional au avut o scădere a numărului de angajaţi de 5%, iar cele de la nivelul Regiunii Sud-Est de 12,64%.

 

Situaţia pescarilor profesionişti

 

În cadrul Zonei Pescăreşti Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76, sunt înregistraţi un număr de 165 pescari profesionişti (Sursa: Grupul de Producători Lotca). Aceştia sunt grupaţi în funcţie de următoarele puncte de monitorizare:

-       Punct de monitorizare/descărcare nr.1, Mila 76, malul stâng al Dunării (Zătun);

-       Punct de monitorizare/descărcare nr.2, Km. 157+200, malul stâng al Dunării (Priza Dunării);

-       Punct de monitorizare/descărcare nr.3, S.F. 1310 malul drept S.P.A. Prut (Şiviţa);

-          Punct de monitorizare/descărcare nr.4, Vlădeşti;

-          Punct de monitorizare/descărcare nr.5, S.F. 1272, malul drept al Prutului, Slobozia-Oancea;

-          Punct de monitorizare/descărcare nr.6, S.F. 1264, Aval 150/200 m, Rogojeni;

-          Punct de monitorizare/descărcare nr.7, S.F. 1253 malul stâng, S.P. 1 Mata.

 

Cei mai mulţi pescari sunt arondaţi punctelor de monitorizare de pe malul stâng al Dunării: PM1 Zătun (39%) şi PM2 Priza Dunării (32%).

 

La PM3 Şiviţa sunt arondaţi 8% din pescarii profesionişti din Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76.

 

PM7 Vădeni şi PM5 Slobozia – Oancea au arondaţi câte 7% din pescarii profesionişti din zona analizată, PM6 Rogojeni - 4% din pescari şi PM4 Vlădeşti - 3% din pescari.

 

Conform Grupului de Producători Lotca, în ultimii 20 de ani numărul de pescari profesionişti din judeţul Galaţi a scăzut de la 3000 la aproximativ 180. Condiţiile grele de muncă, legislaţia în vigoare şi veniturile modeste sunt motivele care au dus la diminuarea considerabilă a numărului pescarilor. Potrivit actelor de recensământ din arhivele statului, în anul 1948 figurau ca pescari nu mai puţin de 6.000 de gălăţeni, grupaţi în special în zonele de sud (Dunăre, Brateş şi bălţile de peste Dunăre) şi de est (Prutul şi bălţile limitrofe). Meseria a întrat în declin încă din anii '70, sub presiunea a două evenimente majore: noul combinat siderurgic de la Galaţi oferea zeci de mii de locuri de muncă bine plătite, iar bălţile din triunghiul Dunăre – Prut - Brateş, în suprafaţă de peste 15.000 ha, au fost desecate pentru agricultură. Chiar şi în aceste condiţii, până în 1990 mai trăiau din pescuitul profesionist aproape 3.000 de gălăţeni. După anul 1990, numărul de pescari a continuat să scadă, în acest moment în evidenţele oficiale figurând maxim 200 de pescari.

 

Situaţia ambarcaţiunilor

 

Conform Grupului de Producători Lotca, numărul de ambarcaţiuni din Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76 este de 79 unităţi, ceea ce înseamnă o medie de 2,1 pescari/ambarcaţiune. Cele mai multe ambarcaţiuni sunt arondate   punctelor de monitorizare   de   pe   Dunăre: 50% la PM2 (Priza Dunării) şi 33% la PM1 (Zătun). 6% din ambarcaţiunile din zona pescărească sunt arondate la PM5 Slobozia-Oancea, 5% la PM6 Rogojeni, 4% la PM3 Şiviţa şi 2% la PM4 Vlădeşti.

 

 

 

 

 

Organizaţii de producători

 

Conform legislaţiei în vigoare, sunt recunoscute ca organizaţii de producători în sectorul pescăresc acele organizaţii sau grupuri de asemenea organizaţii, constituite la iniţiativa producătorilor, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute în prezentul ordin şi dacă au drept scop garantarea practicării raţionale a pescuitului şi îmbunătăţirea condiţiilor de vânzare a producţiei, prin intermediul adoptării unor serii de măsuri care:

-          stimulează planificarea producţiei şi adaptarea sa la cerere, atât în ceea ce priveşte cantitatea, cât şi calitatea;

-          promovează concentrarea ofertei;

-          fac ca preţurile să fie mai stabile;

-          sprijină modalităţile de pescuit astfel încât pescuitul practicat să fie responsabil.

 

În Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76 sunt înregistrate două organizaţii de producători. Cea mai importantă organizaţie este Grupul de Producători Lotca (Zona de pescuit – Dunăre), cu sediul în municipiul Galaţi.

 

O a doua organizaţie existentă este Asociaţia Pescarilor Comerciali „Prut – Tutora” (Zona de pescuit – Prut), cu sediul în satul Şiviţa, comuna Tuluceşti.

 

Grupul de Producători Lotca dispune de o cotă maximă de pescuit de 13.100 kg scrumbie/an (25,5% din cota totală de peşte), 28.370 kg ciprinide/an (55,2% din cota totală de peşte), 8.340 kg de specii răpitoare/an (16,2% din cota totală de peşte) şi 1.620 kg de alte specii/an (3,1% din cota totală de peşte).

 

Cota totală de scrumbie este alocată Zonei Dunăre Mila 76 – Km.155, Km 155-169. Pe de altă parte, Zona Prut Km 0 – 114 dispune de 79,3% din cota de ciprinide autohtone, 76,1% din cota de specii răpitoare şi 84,6% din cota de alte specii.

 

Cota de pescuit/pescar în Zona Dunăre Mila 76 – Km.155, Km 155-169 este de 139,5 kg scrumbie, 70,9 kg de ciprinide autohtone, 21,2 kg de specii răpitoare şi 2,7 kg de alte specii. În acelaşi timp, în Zona Prut Km 0 – 114 cota de pescuit/pescar este de 305,8 kg de ciprinide autohtone, 89,4 kg de specii răpitoare şi 19,3 kg alte specii.

 

Cota de pescuit/barcă în Zona Dunăre Mila 76 – Km.155, Km 155-169 este de 278,7 kg scrumbie, 141,7 kg de ciprinide autohtone, 42,3 kg de specii răpitoare şi 5,3 kg de alte specii.

 

În Zona Prut Km 0 – 114 cota de pescuit/barcă este de 678,4 kg de ciprinide autohtone, 198,4 kg de specii răpitoare şi 42,9 kg de alte specii.

 

Unităţi de acvacultură

Reţeaua hidrografică din Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76 a suportat schimbări semnificative în scopul ameliorării funcţiilor şi diminuării restricţiilor pe care le impun. Transformările cele mai importante la nivelul ecosistemelor naturale au fost generate de către diguri, cea mai mare parte a sectorului inferior al Prutului şi a râurilor afluente care traversează localităţii fiind îndiguite.

 

Digurile au modificat regimul scurgerii apei şi sedimentelor, dar mai ales relaţia dintre apele subterane şi cele de suprafaţă. Lucrările de îndiguire executate în arealul analizat sunt următoarele:

-          Dig Brateşul de Sus (lungime de 34,3 km +2,5 km, cu o înălţime de 3m şi o lăţime de 4m);

-          Dig Brateşul de Jos (lungime 19 km + 1,92 km, cu o lăţime de 5m şi o înălţime de 4m);

-          Digul Maţa Rădeanu (lungime 1,86km + 3,55 km, cu o lăţime de 5m şi o înălţime de 3m);

-          Digul Şovârca (lungime de 5,095 km, o lăţime de 5km şi o înălţime de 2m);

-          Digul Cotu Chiului (lungime de 4,9 km, lăţime de 3m).

 

Digurile au rolul de a reduce riscul inundaţiilor şi de a delimita amenajările piscicole. Realizarea digurilor a determinat apariţia de transformări semnificative la nivelul Luncii Prutului Inferior, prin modificarea regimului hidrologic. Alături de acestea, transformări în peisaj au determinat şi amenajările piscicole (Maţa-Rădeanu, Vlădeşti, etc.), care au fost realizate pe locul unor foste bălţi naturale.

 

Lucrările de îndiguire a Luncii Joase a Prutului Inferior au fost realizate în scopul creşterii suprafeţelor utilizate pentru agricultură sau piscicultură. În cazul activităţilor agricole, îndiguirile au fost urmate de realizarea de sisteme de irigaţie şi de desecare, care acompaniază Lunca Joasă a Prutului Inferior şi zona Brateş. Dincolo de avantajele economice ale acestor amenajări, ele au determinat schimbări semnificative la nivelul habitatelor naturale.

 

Începând cu 1981 până în 1985, în funcţie de dezvoltarea economică a ţării s-a impus amenajarea în scop piscicol şi agricol a bazinului inferior al Prutului, iar ecosistemele naturale lacustre au făcut obiectul unor lucrări hidrotehnice complexe. Amenajările piscicole care au fost astfel realizate sunt de tipul crescătoriilor complexe, respectiv pepiniere şi crescătorii. Astfel, au fost executate lucrările de amenajare pentru bălţile Mata, Rădeanu, Şovârca, Cotul Chiului şi Vlădeşti, cea din urmă amenajare fiind desprinsă din complexul Maicaş – Fântâna Ţiganului.

 

Amenajarea Piscicolă Maţa - Rădeanu a fost realizată pe foste bălţi naturale, începând cu anul 1980, fiind administrat în prezent de AJVPS Galaţi. Situată în zona de confluenţă a râului Prut cu pârâul Elan, între km 113 şi 121+400, complexul Maţa – Rădeanu are o suprafaţă de 494,81 ha destinate crescătoriei şi 110,67 destinate pepinierei. Amenajarea are două trupuri delimitate de lucrări hidrotehnice de îndiguire realizate pentru râul Prut şi Elan, respectiv:

-          Maţa - trupul de nord, amonte de râul Elan, alimentată de staţia de pompare reversibilă SP2;

-          Rădeanu - trupul de sud, aval de râul Elan, alimentată de staţia de pompare reversibilă SP1.

 

Amenajarea Piscicolă Maţa – Rădeanu este administrată de A.J.V.P.S Galaţi.

 

Amenajarea Piscicola Şovârca este situată între Oancea şi Rogojeni, la altitudini de 8-10 m, având adâncimi cuprinse între 1,3-2 m, lungime de 3,2 km şi lăţime maximă de 1,3 km (faţă de 5,5 km lungime şi 2,5 km lăţime în 1892). A fost amenajată ca fermă piscicolă pe o suprafaţă de 223 ha. În prezent este administrată de SC Singama SRL ca fermă piscicolă (crescătorie sistematică complexă cu pepinieră şi staţie de reproducere artificială a fitoplanctonofagilor) şi are o suprafaţă de 150 ha destinate crescătoriei şi 18,5 ha destinate pepinierei, fiind compusă din 5 bazine de creştere a puietului, 6 bazine pentru reproducere, 2 bazine pentru parcarea reproducătorilor, un bazin pentru iernare şi un decantor. Digurile au cota coronamentului la 0,8 m, iar digul de separaţie de culturile agricole ajunge la 5 m. Volumul necesar pentru umplere este de 3,2 milioane m3.

 

Amenajarea Piscicolă Vlădeşti administrată de SC Zatun SA (societate aflată în lichidare) având o suprafaţă de 337 ha destinate crescătoriei şi 95 ha destinate pepinierei, din care 206 ha crescătorii şi 118 ha heleșteie. Adâncimea medie este de 1,5-2 m. Profilul amenajării este de crescătorie sistematică şi pepinieră. Ciclul de exploatare piscicolă este de doi ani, iar producţia este profilată pe specia Cyprinus caprio şi specii asiatice.

 

Alte două amenajări piscicole din aria de studiu, Baza de Cercetare - Dezvoltare Brateş şi Ferma de Dezvoltare Cotu Chiului sunt administrate de Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit şi Acvacultură Galaţi.

 

Amenajarea Piscicolă de Cercetare – Dezvoltare Brateş construită în anul 1962, este situată în partea de sud a polderului Brateş, în apropiere de calea ferată Galaţi - Reni, respectiv bazinul hidrografic al râului Prut. În prezent, în patrimoniul fermei se află o suprafaţă totală de 225,2 ha pentru crescătorie şi de 94,78 ha pentru pepinieră. Amenajarea Piscicolă de Cercetare – Dezvoltare Brateş este administrată de I.C.D.E.A.P.A Galaţi.

 

Ferma de cercetare dezvoltare Brateș dispune de:

-          bazine creştere – 198,2 ha;

-          bazine iernat – 59,2 ha;

-          bazine parcare – 0,3 ha;

-          bazine reproducere – 30 ha;

-          bazine prematurare – 4,3 ha;

-          terasamente (diguri) şi canale – 29 ha.

 

Alte utilităţi :

-          staţie de reproducere artificială – 715 m2;

-          magazie de furaje - 648 m2;

-          atelier mecanic - 45 m2;

-          staţie de pompare - 127 m2;

-          magazii materiale - 425 m2;

-          sediu fermă - 861 m2;

-          staţie mecanizată tipizată pentru reproducere artificială Brateş.

 

Activitatea fermei este de cercetare şi implementare de tehnologii specifice de acvacultură şi de reproducere de material piscicol cu calităţi bioproductive superioare. Astfel, principalele activităţi desfăşurate sunt de reproducere natural-dirijată a speciilor de crap (Cyprinus caprio), Somn (Silurus glanis), Biban (Perca fluviatilis), Lin (Tinca tinca), Şalău (Stiyostedion lucioperca); reproducerea artificială a speciei de Ştiucă (Esox lucius), a ciprinidelor est-asiatice şi a speciilor de sturioni anadromi şi endemici din fluviul Dunărea; dezvoltarea postembrionară a speciilor de Crap (Cyprinus caprio), Ştiucă (Esox lucius), Biban (Perca fluviatilis), Lin (Tinca tinca), Şalău (Stiyostedion lucioperca); creşterea puietului în vara I, a II-a, şi a III-a în regim furajat; creşterea remoniţilor şi a reproducătorilor; precum şi întreţinerea şi conservarea materialului genetic (genofond piscicol).

 

Amenajarea Piscicolă de Cercetare - Dezvoltare Cotu Chiului a fost construită în anul 1983. Este situată pe teritoriul administrativ al comunei Folteşti, în zona dig-mal aferentă îndiguirii râului Prut. În partea vestică amenajarea este delimitată de digul naţional de apărare împotriva inundaţiilor, iar la cote mari ale apelor râului Prut ferma este inundată. Suprafaţa totală a fermei este de 119 ha, din care 100 ha luciu de apă folosit piscicol. Amenajarea Piscicolă de Cercetare - Dezvoltare Cotu Chiului este administrată de I.C.D.E.A.P.A Galaţi.

 

Ferma de Dezvoltare Cotu Chiului este compusă din:

-          canton - 63 m²;

-          sediu fermă - 22 m²;

-          staţie pompe - 106 m²;

-          magazie materiale - 136 m²;

-          corp pază - 14 m².

 

În componenţa fermei au fost, iniţial, trei bazine, iar în prezent, datorită deteriorării unuia dintre diguri doua bazine s-au unit, ambele fiind folosite pentru creşterea şi conservarea materialului piscicol.

 

Profilul de producţie al amenajării a fost acela de a asigura fazele de dezvoltare postembrionare şi creştere vara I a speciei de Crap (Cyprinus caprio) şi a speciilor din complexul asiatic. Ulterior aceasta amenajare a devenit baza de genofond pentru speciile: Crap (Cyprinus caprio), Şalău (Stizostedion lucioperca), Ştiucă (Exos lucius), Somn (Silurus glanis) şi speciile complexului asiatic. Ciclul de exploatare a fost iniţial proiectat pentru o perioadă vegetativă, dar acesta este în prezent de doi până la cinci ani.

 

Întreprinderile active din punct de vedere juridic din Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76 care au ca domeniu de activitate Acvacultura în ape dulci (cod CAEN 0322) au înregistrat un declin destul de semnificativ în ultima perioadă în ceea ce priveşte cifra de afaceri, nivelul profitabilităţii şi al numărului de salariaţi. Conform datelor Ministerului Finanţelor Publice, întreprinderile care desfăşurau activităţi de acvacultură în anul 2009 au înregistrat o cifră de afaceri cu 25,88% mai redusă decât în anul 2008.

 

În acelaşi timp şi numărul de salariaţi din cadrul întreprinderilor active care au codul CAEN 0322 a scăzut de la 16 persoane la 15 persoane.

 

Unităţi de procesare

 

În ceea ce priveşte unităţile de procesare a produselor pescăreşti din Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76, cea mai importantă întreprindere este S.C. Toranavis S.R.L. Conform Ministerului Finanţelor Publice în anul 2010 există 2 întreprinderi active care desfăşoară activităţi de prelucrare şi conservare a peştelui, crustaceelor şi moluştelor. Numărul de unităţi de procesare a rămas constant faţă de anul precedent, principala unitate în acest sens rămânând S.C. Toranavis S.R.L

 

 

 

Unităţile de procesare a peştelui, crustaceelor şi moluştelor din Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76 întâmpină dificultăţi financiare, cifra de afaceri înregistrând un trend descendent şi în anul 2010 (-27,6% faţă de anul 2009).

 

Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76 concentrează cele mai multe unităţi de procesare din judeţul Galaţi, la nivel judeţean remarcându-se încă o companie inactivă din punct de vedere economic în anul 2010 (S.C. Trans Europa Product S.R.L.).

 

Nivelul cifrei de afaceri şi numărul salariaţilor din unităţile de procesare se află, însă, în declin în ultima perioadă. Potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor Publice, întreprinderile care au codul CAEN principal sau secundar 1020 – corespunzător activităţilor de prelucrare şi conservare a peştelui, crustaceelor şi moluştelor – au înregistrat o scădere de 46,65% a cifrei de afaceri în anul 2009, faţă de anul precedent. De asemenea, numărul de salariaţi a scăzut cu 18,92 procente în anul 2009, în comparaţie cu anul precedent.

 

Unităţi de desfacere

 

Una dintre cele mai importante unităţi de desfacere a peştelui şi produselor piscicole este Piaţa Micro 21.

 

 

Sectorul pescăresc

 

Evoluţia sectorului pescăresc

 

Sectorul pescăresc a înregistrat un declin semnificativ în perioada post-comunistă, atât la nivel naţional, cât şi la nivelul Zonei Pescăreşti Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76. Dintr-o ţară exportatoare de peşte, crustacee şi moluşte, România s-a transformat treptat într-o ţară predominant importatoare de astfel de produse. Astfel, de la un deficit FOB-CIF de 352 mii Euro în anul 1991 (valoare superioară a exporturilor), s-a ajuns la un deficit de -94.520 mii Euro în anul 2009 (valoare superioară a importurilor). Gama redusă de produse pescăreşti a determinat creşterea importurilor atât din pieţele Uniunii Europene, cât şi din Asia. Apariţia speciilor din import pe piaţa românească a determinat o diversificare a ofertei, şi o schimbare a preferinţei consumatorului către noi specii de peşte şi forme de prezentare (filetat, decapitat, eviscerat) cât şi o creştere a cererii de peşte şi a produselor din peşte.

 

Scăderea capturilor piscicole la nivel naţional a avut mai multe cauze, de la gradul redus al investiţiilor în acest sector, la distrugerea habitatelor, lipsa de material de populare sau infrastructura tehnica învechită. Tocmai din acest motiv în zonele pescăreşti – inclusiv în Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76 – se impune diversificarea produselor piscicole în concordanţă cu cerinţele populaţiei consumatoare, creşterea standardelor de calitate şi siguranţă alimentară, specializarea forţei de muncă din domeniul pescăresc, etc.

 

Evoluţia sectorului pescăresc la nivelul Zonei Pescăreşti Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76  poate fi analizată în raport cu evoluţia acestui sector la nivel judeţean, regional sau naţional. Pentru aceasta pot fi utilizate datele statistice ale Ministerului Finanţelor vis-à-vis de evoluţia cifrei de afaceri şi a numărului de angajaţi din cele două ramuri ale pisciculturii existente în zona pescărească analizată: Acvacultura în ape dulci şi Prelucrarea şi conservarea peştelui, crustaceelor şi moluştelor.

 

În anul 2009, cifra de afaceri a întreprinderilor active din Acvacultură în ape dulci din Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76 a înregistrat o scădere de 25,88 procente faţă de situaţia existentă în anul precedent. La nivelul judeţului Galaţi, scăderea cifrei de afaceri a fost mult mai accentuată (-48,26%), în timp ce în Regiunea Sud-Est şi la nivel naţional trendul descendent a fost ceva mai temperat (-7,49%, respectiv -8,07%).

 

În ceea ce priveşte evoluţia numărului de salariaţi din unităţile economice care desfăşoară activităţi în domeniul Acvaculturii în ape dulci, Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76 a înregistrat o scădere de 6,25 procente, cu mult sub reducerea de salariaţi de la nivel judeţean (-45%), regional (-24,55%) sau naţional (-14,6%).

 

Şi în cazul întreprinderilor care au ca domeniu de activitate Prelucrarea şi conservarea peştelui, crustaceelor şi moluştelor cifra de afaceri în anul 2009 a suferit o depreciere semnificativă faţă de anul precedent. În Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76 cifra de afaceri a acestor unităţi economice a scăzut cu 46,65%. În acelaşi timp, cifra de afaceri din Regiunea Sud-Est a scăzut cu 12,7 procente. La nivel naţional, însă, întreprinderile active din domeniul Prelucrare şi conservare peşte a crescut cu 25,88% în anul 2009 faţă de anul 2008.

 

Numărul de salariaţi din întreprinderile care desfăşoară activităţi de Prelucrare şi conservare peşte din Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76 a scăzut cu 18,92% în anul 2009, faţă de anul precedent. În acelaşi interval unităţile economice similare de la nivel naţional au avut o scădere a numărului de angajaţi de 5%, iar cele de la nivelul Regiunii Sud-Est de 12,64%.

 

Situaţia pescarilor profesionişti

În cadrul Zonei Pescăreşti Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76, sunt înregistraţi un număr de 165 pescari profesionişti (Sursa: Grupul de Producători Lotca).  Aceştia sunt grupaţi în funcţie de următoarele puncte de monitorizare:

-       Punct de monitorizare/descărcare nr.1, Mila 76, malul stâng al Dunării (Zătun);

-       Punct de monitorizare/descărcare nr.2, Km. 157+200, malul stâng al Dunării (Priza Dunării);

-       Punct de monitorizare/descărcare nr.3, S.F. 1310 malul drept S.P.A. Prut (Şiviţa);

-          Punct de monitorizare/descărcare nr.4, Vlădeşti;

-          Punct de monitorizare/descărcare nr.5, S.F. 1272, malul drept al Prutului, Slobozia-Oancea;

-          Punct de monitorizare/descărcare nr.6, S.F. 1264, Aval 150/200 m, Rogojeni;

-          Punct de monitorizare/descărcare nr.7, S.F. 1253 malul stâng, S.P. 1 Mata.

 

Cei mai mulţi pescari sunt arondaţi punctelor de monitorizare de pe malul stâng al Dunării: PM1 Zătun (39%) şi PM2 Priza Dunării (32%).

 

La PM3 Şiviţa sunt arondaţi 8% din pescarii profesionişti din Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76.

 

PM7 Vădeni şi PM5 Slobozia – Oancea au arondaţi câte 7% din pescarii profesionişti din zona analizată, PM6 Rogojeni - 4% din pescari şi PM4 Vlădeşti - 3% din pescari.

 

Conform Grupului de Producători Lotca, în ultimii 20 de ani numărul de pescari profesionişti din judeţul Galaţi a scăzut de la 3000 la aproximativ 180. Condiţiile grele de muncă, legislaţia în vigoare şi veniturile modeste sunt motivele care au dus la diminuarea considerabilă a numărului pescarilor. Potrivit actelor de recensământ din arhivele statului, în anul 1948 figurau ca pescari nu mai puţin de 6.000 de gălăţeni, grupaţi în special în zonele de sud (Dunăre, Brateş şi bălţile de peste Dunăre) şi de est (Prutul şi bălţile limitrofe). Meseria a întrat în declin încă din anii '70, sub presiunea a două evenimente majore: noul combinat siderurgic de la Galaţi oferea zeci de mii de locuri de muncă bine plătite, iar bălţile din triunghiul Dunăre – Prut - Brateş, în suprafaţă de peste 15.000 ha, au fost desecate pentru agricultură. Chiar şi în aceste condiţii, până în 1990 mai trăiau din pescuitul profesionist aproape 3.000 de gălăţeni. După anul 1990, numărul de pescari a continuat să scadă, în acest moment în evidenţele oficiale figurând maxim 200 de pescari.

 

Situaţia ambarcaţiunilor

 

Conform Grupului de Producători Lotca, numărul de ambarcaţiuni din Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76 este de 79 unităţi, ceea ce înseamnă o medie de 2,1 pescari/ambarcaţiune. Cele mai multe ambarcaţiuni  sunt  arondate    punctelor  de monitorizare   de   pe   Dunăre:  50%  la  PM2 (Priza Dunării) şi 33% la PM1 (Zătun). 6% din ambarcaţiunile din zona pescărească sunt arondate la PM5 Slobozia-Oancea, 5% la PM6 Rogojeni, 4% la PM3 Şiviţa şi 2% la PM4 Vlădeşti.

 

 

 

 

 

Organizaţii de producători

 

Conform legislaţiei în vigoare, sunt recunoscute ca organizaţii de producători în sectorul pescăresc acele organizaţii sau grupuri de asemenea organizaţii, constituite la iniţiativa producătorilor, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute în prezentul ordin şi dacă au drept scop garantarea practicării raţionale a pescuitului şi îmbunătăţirea condiţiilor de vânzare a producţiei, prin intermediul adoptării unor serii de măsuri care:

-          stimulează planificarea producţiei şi adaptarea sa la cerere, atât în ceea ce priveşte cantitatea, cât şi calitatea;

-          promovează concentrarea ofertei;

-          fac ca preţurile să fie mai stabile;

-          sprijină modalităţile de pescuit astfel încât pescuitul practicat să fie responsabil.

 

În Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76 sunt înregistrate două organizaţii de producători. Cea mai importantă organizaţie este Grupul de Producători Lotca (Zona de pescuit – Dunăre), cu sediul în municipiul Galaţi.

 

O a doua organizaţie existentă  este Asociaţia Pescarilor Comerciali „Prut – Tutora” (Zona de pescuit – Prut), cu sediul în satul Şiviţa, comuna Tuluceşti.

 

Grupul de Producători Lotca dispune de o cotă maximă de pescuit de 13.100 kg scrumbie/an (25,5% din cota totală de peşte), 28.370 kg ciprinide/an (55,2% din cota totală de peşte), 8.340 kg de specii răpitoare/an (16,2% din cota totală de peşte) şi 1.620 kg de alte specii/an (3,1% din cota totală de peşte).

 

Cota totală de scrumbie este alocată Zonei Dunăre Mila 76 – Km.155, Km 155-169. Pe de altă parte, Zona Prut Km 0 – 114 dispune de 79,3% din cota de ciprinide autohtone, 76,1% din cota de specii răpitoare şi 84,6% din cota de alte specii.

 

Cota de pescuit/pescar în Zona Dunăre Mila 76 – Km.155, Km 155-169 este de 139,5 kg scrumbie, 70,9 kg de ciprinide autohtone, 21,2 kg de specii răpitoare şi 2,7 kg de alte specii. În acelaşi timp, în Zona Prut Km 0 – 114  cota de pescuit/pescar este de 305,8 kg de ciprinide autohtone, 89,4 kg de specii răpitoare şi 19,3 kg alte specii.

 

Cota de pescuit/barcă în Zona Dunăre Mila 76 – Km.155, Km 155-169 este de 278,7 kg scrumbie, 141,7 kg de ciprinide autohtone, 42,3 kg de specii răpitoare şi 5,3 kg de alte specii.

 

În Zona Prut Km 0 – 114 cota de pescuit/barcă este de 678,4 kg de ciprinide autohtone, 198,4 kg de specii răpitoare şi 42,9 kg de alte specii.

 

Unităţi de acvacultură

Reţeaua hidrografică din Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76 a suportat schimbări semnificative în scopul ameliorării funcţiilor şi diminuării restricţiilor pe care le impun. Transformările cele mai importante la nivelul ecosistemelor naturale au fost generate de către diguri, cea mai mare parte a sectorului inferior al Prutului şi a râurilor afluente care traversează localităţii fiind îndiguite.

 

Digurile au modificat regimul scurgerii apei şi sedimentelor, dar mai ales relaţia dintre apele subterane şi cele de suprafaţă. Lucrările de îndiguire executate în arealul analizat sunt următoarele:

-          Dig Brateşul de Sus (lungime de 34,3 km +2,5 km, cu o înălţime de 3m şi o lăţime de 4m);

-          Dig Brateşul de Jos (lungime 19 km + 1,92 km, cu o lăţime de 5m şi o înălţime de 4m);

-          Digul Maţa Rădeanu (lungime 1,86km + 3,55 km, cu o lăţime de 5m şi o înălţime de 3m);

-          Digul Şovârca (lungime de 5,095 km, o lăţime de 5km şi o înălţime de 2m);

-          Digul Cotu Chiului (lungime de 4,9 km, lăţime de 3m).

 

Digurile au rolul de a reduce riscul inundaţiilor şi de a delimita amenajările piscicole. Realizarea digurilor a determinat apariţia de transformări semnificative la nivelul Luncii Prutului Inferior, prin modificarea regimului hidrologic. Alături de acestea, transformări în peisaj au determinat şi amenajările piscicole (Maţa-Rădeanu, Vlădeşti, etc.), care au fost realizate pe locul unor foste bălţi naturale.

 

Lucrările de îndiguire a Luncii Joase a Prutului Inferior au fost realizate în scopul creşterii suprafeţelor utilizate pentru agricultură sau piscicultură. În cazul activităţilor agricole, îndiguirile au fost urmate de realizarea de sisteme de irigaţie şi de desecare, care acompaniază Lunca Joasă a Prutului Inferior şi zona Brateş. Dincolo de avantajele economice ale acestor amenajări, ele au determinat schimbări semnificative la nivelul habitatelor naturale.

 

Începând cu 1981 până în 1985, în funcţie de dezvoltarea economică a ţării s-a impus amenajarea în scop piscicol şi agricol a bazinului inferior al Prutului, iar ecosistemele naturale lacustre au făcut obiectul unor lucrări hidrotehnice complexe. Amenajările piscicole care au fost astfel realizate sunt de tipul crescătoriilor complexe, respectiv pepiniere şi crescătorii. Astfel, au fost executate lucrările de amenajare pentru bălţile Mata, Rădeanu, Şovârca, Cotul Chiului şi Vlădeşti, cea din urmă amenajare fiind desprinsă din complexul Maicaş – Fântâna Ţiganului.

 

Amenajarea Piscicolă Maţa - Rădeanu a fost realizată pe foste bălţi naturale, începând cu anul 1980, fiind administrat în prezent de AJVPS Galaţi. Situată în zona de confluenţă a râului Prut cu pârâul Elan, între km 113 şi 121+400, complexul Maţa – Rădeanu are o suprafaţă de 494,81 ha destinate crescătoriei şi 110,67 destinate pepinierei. Amenajarea are două trupuri delimitate de lucrări hidrotehnice de îndiguire realizate pentru râul Prut şi Elan, respectiv:

-          Maţa - trupul de nord, amonte de râul Elan, alimentată de staţia de pompare reversibilă SP2;

-          Rădeanu - trupul de sud, aval de râul Elan, alimentată de staţia de pompare reversibilă SP1.

 

Amenajarea Piscicolă Maţa – Rădeanu este administrată de A.J.V.P.S Galaţi.

 

Amenajarea Piscicola Şovârca este situată între Oancea şi Rogojeni, la altitudini de 8-10 m, având adâncimi cuprinse între 1,3-2 m, lungime de 3,2 km şi lăţime maximă de 1,3 km (faţă de 5,5 km lungime şi 2,5 km lăţime în 1892). A fost amenajată ca fermă piscicolă pe o suprafaţă de 223 ha. În prezent este administrată de SC Singama SRL ca fermă piscicolă (crescătorie sistematică complexă cu pepinieră şi staţie de reproducere artificială a fitoplanctonofagilor) şi are o suprafaţă de 150 ha destinate crescătoriei şi 18,5 ha destinate pepinierei, fiind compusă din 5 bazine de creştere a puietului, 6 bazine pentru reproducere, 2 bazine pentru parcarea reproducătorilor, un bazin pentru iernare şi un decantor. Digurile au cota coronamentului la 0,8 m, iar digul de separaţie de culturile agricole ajunge la 5 m. Volumul necesar pentru umplere este de 3,2 milioane m3.

 

Amenajarea Piscicolă Vlădeşti administrată de SC Zatun SA (societate aflată în lichidare) având o suprafaţă de 337 ha destinate crescătoriei şi 95 ha destinate pepinierei, din care 206 ha crescătorii şi 118 ha heleșteie. Adâncimea medie este de 1,5-2 m. Profilul amenajării este de crescătorie sistematică şi pepinieră. Ciclul de exploatare piscicolă este de doi ani, iar producţia este profilată pe specia Cyprinus caprio şi specii asiatice.

 

Alte două amenajări piscicole din aria de studiu, Baza de Cercetare - Dezvoltare Brateş şi Ferma de Dezvoltare Cotu Chiului sunt administrate de Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit şi Acvacultură Galaţi.

 

Amenajarea Piscicolă de Cercetare – Dezvoltare Brateş construită în anul 1962, este situată în partea de sud a polderului Brateş, în apropiere de calea ferată Galaţi - Reni, respectiv bazinul hidrografic al râului Prut. În prezent, în patrimoniul fermei se află o suprafaţă totală de 225,2 ha pentru crescătorie şi de 94,78 ha pentru pepinieră.  Amenajarea Piscicolă de Cercetare – Dezvoltare Brateş este administrată de I.C.D.E.A.P.A Galaţi.

 

Ferma de cercetare dezvoltare Brateș dispune de:

-          bazine creştere – 198,2 ha;

-          bazine iernat – 59,2 ha;

-          bazine parcare – 0,3 ha;

-          bazine reproducere – 30 ha;

-          bazine prematurare – 4,3 ha;

-          terasamente (diguri) şi canale – 29 ha.

 

Alte utilităţi :

-          staţie de reproducere artificială – 715 m2;

-          magazie de furaje - 648 m2;

-          atelier mecanic - 45 m2;

-          staţie de pompare - 127 m2;

-          magazii materiale - 425 m2;

-          sediu fermă - 861 m2;

-          staţie mecanizată tipizată pentru reproducere artificială Brateş.

 

Activitatea fermei este de cercetare şi implementare de tehnologii specifice de acvacultură şi de reproducere de material piscicol cu calităţi bioproductive superioare. Astfel, principalele activităţi desfăşurate sunt de reproducere natural-dirijată a speciilor de crap (Cyprinus caprio), Somn (Silurus glanis), Biban (Perca fluviatilis), Lin (Tinca tinca), Şalău (Stiyostedion lucioperca); reproducerea artificială a speciei de Ştiucă (Esox lucius), a ciprinidelor est-asiatice şi a speciilor de sturioni anadromi şi endemici din fluviul Dunărea; dezvoltarea postembrionară a speciilor de Crap (Cyprinus caprio), Ştiucă (Esox lucius), Biban (Perca fluviatilis), Lin (Tinca tinca), Şalău (Stiyostedion lucioperca); creşterea puietului în vara I, a II-a, şi a III-a în regim furajat; creşterea remoniţilor şi a reproducătorilor; precum şi întreţinerea şi conservarea materialului genetic (genofond piscicol).

 

Amenajarea Piscicolă de Cercetare - Dezvoltare Cotu Chiului a fost construită în anul 1983. Este situată pe teritoriul administrativ al comunei Folteşti, în zona dig-mal aferentă îndiguirii râului Prut. În partea vestică amenajarea este delimitată de digul naţional de apărare împotriva inundaţiilor, iar la cote mari ale apelor râului Prut ferma este inundată. Suprafaţa totală a fermei este de 119 ha, din care 100 ha luciu de apă folosit piscicol. Amenajarea Piscicolă de Cercetare - Dezvoltare Cotu Chiului este administrată de I.C.D.E.A.P.A Galaţi.

 

Ferma de Dezvoltare Cotu Chiului este compusă din:

-          canton - 63 m²;

-          sediu fermă - 22 m²;

-          staţie pompe - 106 m²;

-          magazie materiale - 136 m²;

-          corp pază - 14 m².

 

În componenţa fermei au fost, iniţial, trei bazine, iar în prezent, datorită deteriorării unuia dintre diguri doua bazine s-au unit, ambele fiind folosite pentru creşterea şi conservarea materialului piscicol.

 

Profilul de producţie al amenajării a fost acela de a asigura fazele de dezvoltare postembrionare şi creştere vara I a speciei de Crap (Cyprinus caprio) şi a speciilor din complexul asiatic. Ulterior aceasta amenajare a devenit baza de genofond pentru speciile: Crap (Cyprinus caprio), Şalău (Stizostedion lucioperca), Ştiucă (Exos lucius), Somn (Silurus glanis) şi speciile complexului asiatic. Ciclul de exploatare a fost iniţial proiectat pentru o perioadă vegetativă, dar acesta este în prezent de doi până la cinci ani.

 

Întreprinderile active din punct de vedere juridic din Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76 care au ca domeniu de activitate  Acvacultura  în  ape dulci (cod CAEN 0322) au înregistrat un declin destul de semnificativ în ultima perioadă în ceea ce priveşte cifra de afaceri, nivelul profitabilităţii şi al numărului de salariaţi. Conform datelor Ministerului Finanţelor Publice, întreprinderile care desfăşurau activităţi de acvacultură în anul 2009 au înregistrat o cifră de afaceri cu 25,88% mai redusă decât în anul 2008.

În acelaşi timp şi numărul de salariaţi din cadrul întreprinderilor active care au codul CAEN 0322 a scăzut de la 16 persoane la 15 persoane.

 

Unităţi de procesare

 

În ceea ce priveşte unităţile de procesare a produselor pescăreşti din Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76, cea mai importantă întreprindere este S.C. Toranavis S.R.L.  Conform Ministerului Finanţelor Publice în anul 2010 există 2 întreprinderi active care desfăşoară activităţi de prelucrare şi conservare a peştelui, crustaceelor şi moluştelor. Numărul de unităţi de procesare a rămas constant faţă de anul precedent, principala unitate în acest sens rămânând S.C. Toranavis S.R.L

 

 

 

Unităţile de procesare a peştelui, crustaceelor şi moluştelor din Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76 întâmpină dificultăţi financiare, cifra de afaceri înregistrând un trend descendent şi în anul 2010 (-27,6% faţă de anul 2009).

 

Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76 concentrează cele mai multe unităţi de procesare din judeţul Galaţi, la nivel judeţean remarcându-se încă o companie inactivă din punct de vedere economic în anul 2010 (S.C. Trans Europa Product S.R.L.).

 

Nivelul cifrei de afaceri şi numărul salariaţilor din unităţile de procesare se află, însă, în declin în ultima perioadă. Potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor Publice, întreprinderile care au codul CAEN principal sau secundar 1020 – corespunzător activităţilor de prelucrare şi conservare a peştelui, crustaceelor şi moluştelor – au înregistrat o scădere de 46,65% a cifrei de afaceri în anul 2009, faţă de anul precedent. De asemenea, numărul de salariaţi a scăzut cu 18,92 procente în anul 2009, în comparaţie cu anul precedent.

 

Unităţi de desfacere

 

Una dintre cele mai importante unităţi de desfacere a peştelui şi produselor piscicole este Piaţa Micro 21.

 

 


 

Economia Zonei Pescăreşti Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară este concentră în cea mai mare parte pe comerţ şi servicii (67,3%).

 

Conform Ministerului Finanţelor Publice, în Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76 existau 551 întreprinderi active din punct de vedere juridic (firmele înregistrate în Registrul Comerţului care nu şi-au declarat suspendarea activităţii şi nu se află în nici una din stările ce pot duce la pierderea personalităţii juridice). Din acestea, 49,4% îşi desfăşoară activitatea în municipiul Galaţi (272 întreprinderi), în Cartierul Valea Oraşului şi Faleza Dunării.

 

În comuna Tuluceşti erau înregistrate 107 întreprinderi active juridic, reprezentând 19,4% din totalul întreprinderilor existente în zona pescărească. Poziţia terţă este ocupată de comuna Frumuşiţa cu 9,6% din numărul de firme active din punct de vedere juridic (53 întreprinderi).

 

Localităţile cu cele mai puţine întreprinderi active juridic sunt: comuna Vlădeşti (13 întreprinderi), comuna Oancea (14 întreprinderi), comuna Suceveni (16 întreprinderi), comuna Cavadineşti (17 întreprinderi), comuna Folteşti (28 întreprinderi) şi comuna Măstăcani (31 întreprinderi).

 

Din totalul întreprinderilor active din punct de vedere juridic, doar 66,6% sunt active economic (firmele care au înregistrat cifră de afaceri mai mare de 0). Există însă localităţi în cadrul cărora ponderea întreprinderilor active economic din întreprinderile active juridic este superioară mediei zonale: comuna Vlădeşti (76,9%), comuna Folteşti (75%), comuna Suceveni (75%) şi municipiul Galaţi (73,2%). Pe de altă parte, în comuna Cavadineşti şi comuna Frumuşiţa ponderea întreprinderilor active economic din întreprinderile active juridic este sub 50% (47,1%, respectiv 47,2%).

 

Conform datelor de la Ministerul Finanţelor Publice, densitatea întreprinderilor (numărul întreprinderilor active juridic raportat la 1.000 de locuitori) este de 15,7‰ în Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76, în anul 2009. Această valoarea este cu mult sub valoarea densităţii întreprinderilor la nivel judeţean (22,7‰), regional (25,9‰) sau naţional (30,2‰).

 

Cea mai ridicată valoare a densităţii întreprinderilor se înregistrează în municipiul Galaţi (52,8‰), acesta fiind urmat de comuna Tuluceşti (14,1‰), comuna Frumuşiţa (9,9‰) şi comuna Oancea (9,6‰).

Numărul întreprinderilor active juridic şi economic din Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76, în anul 2009

 

 

Active juridic

Active economic

Comuna Cavadineşti

17

8

Comuna Folteşti

28

21

Comuna Frumuşiţa

53

25

Comuna Măstăcani

31

17

Comuna Oancea

14

9

Comuna Suceveni

16

12

Comuna Tuluceşti

107

66

Comuna Vlădeşti

13

10

Municipiul Galaţi*

272

199

 

551

367

*Cartierul Valea Oraşului şi Faleza Dunării

Sursa: Ministerul Finanţelor Publice

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Analizând distribuţia pe sectoare economice a întreprinderilor active juridic din Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76 observăm că 36,9% din firme activează în sectorul „Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul”. Industria prelucrătoare este reprezentată de 14% din întreprinderile active juridic din zona pescărească, în timp ce în Construcţii existau 11,7% din totalul firmelor de la nivel zonal.

 

Alte sectoare economice bine reprezentate în economia zonei pescăreşti sunt: Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (8,8%), Transport şi depozitare (7,7%), Agricultură, silvicultură şi pescuit (6,9%), Hoteluri şi restaurante (4,2%), Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (2,5%), Informaţii şi comunicaţii (1,7%) şi Tranzacţii imobiliare (1,7%).

 

Distribuţia întreprinderilor active juridic pe sectoare în localităţile componente ale Zonei Pescăreşti Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76 diferă în funcţie de profilul economic al fiecărei localităţi existente.

 

Localitatea cu cea mai diversificată economie este municipiul Galaţi (Cartierul Valea Oraşului şi faleza Dunării), în cadrul acestuia existând întreprinderi în aproape toate sectoarele economice. 27,9% din întreprinderi desfăşoară activităţi de comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, acestea fiind urmate de întreprinderile din Industria prelucrătoare (20,9%), Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (9,7%) şi Transport şi depozitare (9,7%). Doar 1,2% din întreprinderile active juridic din municipiul Galaţi (Cartierul Valea Oraşului şi faleza Dunării) au ca sector de activitate Agricultura, silvicultura şi pescuitul (3 întreprinderi).

 

Comuna Tuluceşti şi comuna Frumuşiţa sunt axate, în special, pe sectorul comercial. 48,5% din întreprinderile active juridic din Tuluceşti şi 44% din cele din Frumuşiţa au ca domeniu de activitate Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul.

 

Având un număr mai ridicat de întreprinderi decât alte localităţi rurale din zona pescărească, comuna Tuluceşti prezintă un grad mai mare de diversitate economică. 12,9% din întreprinderi activează în Construcţii, 10,9% în Industria prelucrătoare, 8,9% în Agricultură, silvicultură şi pescuit, 5,9% în Transport şi depozitare şi 5% în Hoteluri şi restaurante.

 

În comuna Frumuşiţa întreprinderile active juridic din Construcţii au o pondere mai ridicată din totalul întreprinderilor existente (20%), acestea fiind urmate de întreprinderile din Agricultură, silvicultură şi pescuit (10%) şi întreprinderile din Hoteluri şi restaurante (10%). Industria prelucrătoare este reprezentată de doar 6% din întreprinderile active juridic.

 

În comuna Măstăcani peste jumătate din întreprinderile active din punct de vedere juridic activau în sectorul Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul (55,6%). Alte sectoare economice existente la nivel local sunt: Industria prelucrătoare (11,1%), Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (7,4%), Transport şi depozitare (7,4%), Agricultură, silvicultură şi pescuit (7,4%), Construcţii (3,7%), Informaţii şi comunicaţii (3,7%) şi Distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (3,7%).

 

Economia comunei Folteşti se împarte în doar câteva sectoare economice precum: Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul (44,4%), Agricultură, silvicultură şi pescuit (29,6%), Construcţii (22,2%) şi Industria prelucrătoare (3,7%).

 

Comuna Cavadineşti cuprinde, preponderent, întreprinderi din Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul (60%). 13,3% din întreprinderile active juridic activează în sectorul Agricultură, silvicultură şi pescuit, 13,3% în Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, 6,7% în Transport şi depozitare şi 6,7% în Hoteluri şi restaurante.

 

În comuna Suceveni, întreprinderile active juridic activează în sectoare, precum: Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul (37,5%), Construcţii (25%), Industria prelucrătoare (6,3%), Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (6,3%), Agricultură, silvicultură şi pescuit (6,3%), Hoteluri şi restaurante (6,3%), Informaţii şi comunicaţii (6,3%) şi Intermedieri financiare şi asigurări (6,3%).

 

Agricultura, silvicultura şi pescuitul este sectorul economic dominant în comuna Oancea (35,7%). Poziţia secundă este ocupată de întreprinderile din Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul (28,6%).

 

În comuna Vlădeşti 25% din întreprinderile active juridic desfăşoară activităţi comerciale, acestea fiind urmate de întreprinderile din Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (16,7%), Transport şi depozitare (16,7%), Hoteluri şi restaurante (16,7%), Construcţii (8,3%), Agricultură, silvicultură şi pescuit (8,3%) şi Informaţii şi comunicaţii (8,3%).

 

Cifra de afaceri a întreprinderilor active din punct de vedere economic din Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară în anul 2009 este de 1.524.521 mii lei. Din aceasta, 59,3% se datorează Industriei prelucrătoare (903.413 mii lei), 16,4% sectorului Transport şi depozitare (250.275 mii lei), 9,3% sectorului Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (141.260 mii lei), 8% comerţului cu ridicata şi cu amănuntul (122.707 mii lei), 4% construcţiilor (61.623 mii lei), 1,4% agriculturii, silviculturii şi pescuitului (20.673 mii lei) şi 1,6% altor sectoare (24.571 mii lei).

 

Din totalul cifrei de afaceri a întreprinderilor active economic din Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară, 96,8% se datorează unităţilor economice din Municipiul Galaţi (Cartierul Valea Oraşului şi faleza Dunării) şi doar 3,2% unităţilor economice din mediul rural al zonei (48.978 mii lei).

 

Cifra medie de afaceri a unei întreprinderi active economic din Zona Pescărească analizată este de 2.767 mii lei. Există, însă, sectoare economice care înregistrează cifre medii de afaceri mai ridicate. Spre exempluîntreprinderile din industria prelucrătoare înregistrează o cifră medie de afaceri de 12.376 mii lei, de peste patru ori mai ridicată decât valoarea medie zonală. Alte sectoare economice care au o cifră medie de afaceri pe întreprindere superioară mediei zonale sunt: Transport şi depozitare (6.257 mii lei) şi Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (3.071 mii lei).

 

Pe de altă parte există sectoare economice în cadrul cărora cifra medie de afaceri este de 1 mii lei (Intermediere financiare şi asigurări), de 12 mii lei (Alte activităţi de servicii) sau 22 mii lei (Activităţi de spectacole, culturale şi recreative şi Învăţământ). Şi sectorul Hoteluri şi restaurante înregistrează o cifră medie de afaceri destul de scăzută în comparaţie cu media zonală (131 mii lei).

 

Cifra medie de afaceri pe întreprindere activă din punct de vedere economic diferă semnificativ şi în funcţie de localitatea în care îşi desfăşoară activitatea. Spre exemplu, în municipiul Galaţi (Cartierul Valea Oraşului şi faleza Dunării), cifra medie de afaceri este de 5.425 mii lei. În mediul rural al Zonei Pescăreşti Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76 cifra medie de afaceri variază între 59 mii lei (comuna Suceveni) şi 322 mii lei (comuna Cavadineşti).

 

Numărul total de salariaţi din întreprinderile active din punct de vedere economic din Zona Pescărească Luna Prutului – Dunărea Inferioară Mila 76 este de 9.677 persoane. din acestea, un procent de 55,1% din salariaţi activează în Industria prelucrătoare (5.328 persoane), aceasta fiind urmată de Transport şi depozitare (1.734 persoane – 17,9%), şi Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (862 persoane – 8,9%).

 

În ceea ce priveşte distribuţia numărului de salariaţi din întreprinderile active din zona pescărească pe localităţi, putem observa că firmele din Municipiul Galaţi concentrează cea mai mare parte de forţei de muncă (94,9% din numărul total de salariaţi ai întreprinderilor active din zona pescărească). Pe de altă parte, în întreprinderile active din mediul rural al Zonei Pescăreşti Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară activează doar 5,1% din numărul total al salariaţilor.

 

Raportând cifra totală de afaceri la numărul de salariaţi se obţine valoarea productivităţii muncii. La nivelul Zonei Pescăreşti Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară productivitatea muncii este de 157,5 mii lei. Anumite sectoare economice înregistrează valori mai ridicate ale productivităţii muncii decât situaţia generală: Tranzacţii imobiliare (453 mii lei/salariat), Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul (191 mii lei/salariat), agricultură, silvicultură şi pescuit (181 mii lei/salariat), industria prelucrătoare (170 mii lei/salariat) şi Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (164 mii lei/salariat).

 

Productivitatea muncii în întreprinderile active economic din municipiul Galaţi (cartierul Valea Oraşului şi faleza Dunării) este de 160,6 mii lei/salariat, cu 2% mai mult decât nivelul productivităţii muncii de la nivel zonal. Restul localităţilor componente ale Zonei Pescăreşti Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76 prezintă valori mai     scăzute   decât     media     zonală   aproductivităţii muncii: comuna Vlădeşti (31 mii lei/salariat), comuna Suceveni (42,7 mii lei/salariat), comuna Măstăcani (59,3 mii lei/salariat), comuna Oancea (60,2 mii lei/salariat), comuna Frumuşiţa (82,3 mii lei/salariat), comuna Tuluceşti (119,2 mii lei/salariat), comuna Cavadineşti (136,7 mii lei/salariat) şi comuna Folteşti (141,9 mii lei/salariat).

 

Numărul mediu al salariaţilor[1] din Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76 este de 2.674 persoane în anul 2009. În comparaţie cu anul 1991, numărul mediu al salariaţilor a înregistrat o scădere de 55,8 procente. Localităţile care au avut cea mai semnificativă scădere a numărului mediu al salariaţilor din zona pescărească sunt: comuna Oancea (-83,8%), comuna Frumuşiţa (-76,4%), comuna Tuluceşti (-73,5%), comuna Folteşti (-73,2%), comuna Vlădeşti (-67,4%), comuna Cavadineşti (-58,4%) şi comuna Suceveni (*58,1%).

 

În ceea ce priveşte profilul ocupaţional al populaţiei locale din Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76, conform estimărilor realizate pe baza datelor statistice din Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor din anul 2002, populaţia activă din zonă reprezintă 46,3% din populaţia totală (16.176 persoane). Din populaţia stabilă a localităţilor componente ale Zonei Pescăreşti Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76, populaţia ocupată reprezintă 40,8%, în timp ce şomerii reprezintă aproximativ 5,5%.

 

În cadrul populaţiei inactive, cea mai mare pondere o ocupă elevii/studenţii şi pensionarii (13,6%, respectiv 20,4%).

 

Persoanele casnice ocupă un procent de circa 8,8% din populaţia stabilă a Zonei Pescăreşti, iar persoanele întreţinute de alte persoane 9,2%.

 

În ceea ce priveşte populaţia ocupată, o mare parte din populaţia din mediul rural se ocupă cu agricultura. La nivelul municipiului Galaţi (Cartierul Valea Oraşului şi Faleza Dunării) predomină populaţia care activează fie în industrie, fie în sectorul terţiar (comerţ şi servicii).

 

În anul 2010, numărul total de salariaţi din întreprinderile active din punct de vedere economic din Zona Pescărească Lunca Prutului – Dunărea Inferioară Mila 76 este de9.677 persoane. Din acestea, un procent de 55,1% din salariaţi activează în Industria prelucrătoare (5.328 persoane), aceasta fiind urmată de Transport şi depozitare (1.734 persoane – 17,9%), şi Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (862 persoane – 8,9%), Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul (642 persoane – 6,63%), Construcţii (613 persoane – 6,33%), Activităţi de servicii administrative (165 persoane – 1,7%), Agricultură, silvicultură şi pescuit (114 persoane – 1,17%) şi Alte sectoare (219 persoane – 2,26%).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 



[1] Numărul mediu al salariaţilor reprezintă numărul de salariaţi angajaţi cu contracte individuale de muncă, plătiţi de întreprindere pentru o durată medie normală a timpului de lucru, pe perioada de referinţă. Se determină ca medie aritmetică simplă calculată prin împărţirea sumei efectivelor zilnice de salariaţi din perioada de referinţă, inclusiv din zilele de repaus săptămânal, sărbători legale şi alte zile nelucrătoare, la numărul total al zilelor calendaristice.

Masuri Eligibile

b1

Obiective

b2

Plan de activitati

b3

Componenta teritoriului

b4

Copyright © 2022 FLAG Galati. Toate drepturile rezervate.
Joomla! este software liber, distribuit sub licența GNU General Public License.