Obiective turistice

Obiective turistice cultural-religioase

Majoritatea bisericilor construite în localităţile din Zona Pescărească analizată au fost ridicate după unirea Moldovei cu Ţara Românească din 1859 şi până la marea unire din 1918. Cea mai veche biserică este cea din Comăneşti, comuna Cavadineşti, Biserica Sf. Voievozi, datată 1796. O altă biserică veche, construită în 1828 din vălătuci, se află în satul Chiraftei, comuna Măstăcani, Biserica Sf. Voievozi. Până în 1859 se mai ridică biserici în Folteşti (Biserica Sf. Voievozi, 1837-1841), în Chiraftei, comuna Măstăcani (Biserica Sf. Voievozi Noi, 1838-1840) şi Cavadineşti (Biserica Adormirea Maicii Domnului, 1845 - 1848). O parte importantă a bisericilor din localităţile componente ale Zonei Pescăreşti Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76 sunt construite între 1859 şi 1918. În privinţa bisericilor, este interesant de remarcat că există nu mai puţin de 8 cu hramul Sf. Voievozi. Fiecare biserică are o zi de hram, căreia i se acordă o atenţie deosebită în acest spaţiu, contribuind astfel la îmbunătăţirea patrimoniului cultural imobil.

Obiective turistice cultural-istorice

În comuna Tuluceşti, în aria protejată Pădurea Gârboavele, pe o întindere de 1.36ha, Muzeul Satului reconstituie la o scară mai mică o vatră de sat românesc care cuprinde patru gospodării din zona Cavadineşti, Măstăcani, Corod şi Cahul. Obiectele din aceste case, de la vasele de lut, icoane, covoare, prosoape şi până la sănii şi căruţe, deţin o adevărată valoare patrimonială prin modul de realizare, dar şi prin vechimea acestora, având în vedere că cele mai multe sunt din secolul XIX sau începutul secolului XX.

Muzeul Satului este o continuitate a tradiţiilor poporului român şi a celor care îşi duc veacul la gura Prutului Inferior. Vizitatorii vor putea găsi la Muzeul Satului o fântână cu roată, o fântână cumpănă cu teică, o moară de vânt şi o afumătoare, două oale pentru sarmale din ceramică neagră, nesmălţuită, care nu se mai fabrică în această zonă a ţării de cel puţin 70 de ani. Tot în casele tradiţionale pot fi găsite levicere (covoraşe) cu o vechime de 100 de ani.

În comuna Frumuşiţa poate fi vizitat Monumentul Eroilor din al doilea Război Mondial, amplasat într-un părculeţ aflat la intersecţia şoselelor Galaţi - Bârlad cu Frumușița - Scânteieşti. În aceeaşi localitate găsim şi Ansamblul Gării din Frumuşiţa (staţie de călători, magazie de cereale, magazie de mărfuri), care a fost realizată în 1909. Astăzi amplasamentul Gării figurează în Lista monumentelor istorice din judeţul Galaţi.

La nivelul comunei Oancea se remarcă mai multe obiective istorice precum: Cimitirul Eroilor căzuţi în cel de-al Doilea Război Mondial, Troiţa lui Ştefan Cel Mare şi Sfânt, Monumentul Eroilor căzuţi în Războiul pentru Independenţă (1877) şi Primul Război Mondial (1916-1918), Monumentul Eroilor Onceni căzuţi în cel de-al Doilea Război Mondial.

Pe drumul dinspre Galaţi, înainte de a ajunge la Oancea, se poate vizita comuna Cavadineşti. Considerată încă din 1436, an de atestare documentară, ca fiind o aşezare de răzeşi ce au avut şi au ca ocupaţie agricultura, Comuna Cavadineşti s-a evidenţiat cu oameni ce şi-au păstrat identitatea, cunoscuţi fiind pentru modestie, hărnicie şi ospitalitatea tradiţională. Potrivit unei legende cu privire la aceste locuri, se spune că pe aceste ţinuturi ar fi fost un vrednic haiduc cu numele Cavadin „care ar fi împărţit dreptatea mulţimii cu ambele mâini" acest personaj regăsindu-se şi în textul baladei Horincei simbol folcloric al Văii Horincei.

Comuna Cavadineşti sau Valea Horinei este bogată în tradiţii, obiceiuri, iar pentru păstrarea şi transmiterea lor se desfăşoară o activitate intensă în cadrul celor trei instituţii culturale în care una are şi statut de Casă de Cultură, fiind situată în satul de reşedinţă a localităţii. Colecţiile Muzeului satului tezaurizează multe obiecte rare: vârtelniţa, raghila (de prelucrat cânepa), ciciric (pentru depănat), tivda, bota (de cărat apa la câmp), fier de călcat (cu cărbuni), război de ţesut (complet), țăpoi (furcă de lemn), căuş de făină, covăţele, sită, dărmoi, mâner de umbrelă (din lemn sculptat), piua de grâu, faţa de masă de borangic, ţesături, cusături, prosoape.

Evenimente cu potenţial turistic

Potenţialul folcloric este reprezentat prin multiplele sărbători care încă se mai păstrează, festivalurile şi evenimentele cu caracter folcloric, precum: „Festivalul cântecului şi jocului popular horincean”, „La Stâna din Deal” şi ansamblurile de instrumentişti „Doina Brateşului” sau grupuri vocale - ”Frumuşencele”, de exemplu.

Forme de turism practicabile

Activităţile turistice în perimetrul Zonei Pescăreşti Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară au, în prezent, o frecvenţă redusă, nedesfăşurându-se într-un cadru organizat. Cu toate acestea, potenţialul pentru dezvoltarea turismului în acest perimetrul este foarte ridicat. Din acest punct de vedere se remarcă mai multe forme de turism practicabile:

A. Ecoturismul. Această formă de turism are ca principală motivaţie observarea şi aprecierea naturii şi a tradiţiilor locale legate de natură. Ecoturismul reprezintă cea mai valoroasă formă de manifestare a turismului durabil.

Activităţile ce au la bază principiile ecoturismului sunt: drumeţiile, cicloturismul, călăria, observarea păsărilor (birdwatching). La nivelul Zonei Pescăreşti Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76, există posibilitatea de observare şi urmărire a păsărilor, în următoarele puncte: Lacul Brateş, Lacul Vlăscuţa, Amenajarea Vlădeşti, Lacul Pochina, Zona Şiviţa, amenajarea Maţa

– Rădeanu. În fiecare din cele 7 puncte este amenajat câte un turn de observare.

Alte tipuri de activităţi specifice ecoturismului nu sunt deloc practicate, deşi biodiversitatea zonei şi peisajul specific sunt resurse de mare valoare, posibile generatoare de fluxuri de ecoturişti. Este, însă, necesară şi crearea unor structuri specifice, cum ar fi: cărări delimitate pentru facilitarea accesului turiştilor în zonele de interes („eco-poteci”), dar şi pentru limitarea abaterilor acestora spre zone unde ar putea deranja componentele eco-sistemice, puncte de observare şi de belvedere, panouri indicatoare şi informative.

B. Turismul ştiinţific. Această formă de turism este văzută ca un punct de sprijin în ecoturism, putând fi generator de beneficii economice mari pentru populaţia locala. Se pot organiza reuniuni, conferinţe, workshop- uri cu caracter ştiinţific, interdisciplinar şi aplicativ pentru studierea ecosistemelor din Zona Pescărească Luna Prutului Inferior – Dunărea Inferioară, în general, şi a Parcului

Natural Lunca Joasă a Prutului în special.

C. Turismul şcolar este benefic si extrem de important pentru dezvoltarea turistică a arealului studiat. În acest scop, se pot organiza tabere, şcoli de vară, workshop-uri tematice, cursuri de orientare în natură, programe de ecologizare şi chiar lecţii de biologie aplicată pe teren. Pe teritoriul Zonei Pescăreşti Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară nu se găseşte nicio tabără şcolară şi nici un camping, o viitoare înfiinţare a acestora fiind utilă şi cu efecte benefice de lunga durata.

D. Turismul de week-end reprezintă o formă de turism dezvoltată şi în prezent, însă neorganizat şi necontrolat. Activităţile de pescuit, vânătoare, echitaţie, sporturi acvatice, recreere, pot reprezenta activităţi care să aducă beneficii importante comunităţilor din Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76. În prezent, acest tip de activităţi au fostidentificate ca generatoare ale unui impact negativ, mai ales prin cantitatea de deşeuri solide depozitate necorespunzător, la care se adaugă, de cele mai multe ori, comportamentul turiştilor care poate duce la perturbarea liniştii şi deranjarea componentelor ecosistemelor fragile.

Se consideră, aşadar, că este necesară limitarea acestui tip de activităţi turistice în câteva areale clar delimitate şi amenajate corespunzător pentru oferirea unor condiţii minime (coşuri de gunoi, băncuţe şi mese de lemn, o vatră specială pentru amenajarea focului).

E. Turismul cultural (istoric, religios, etnofolcloric) este o formă de turism complementară celor amintite anterior. Localităţile componente ale Zonei Pescăreşti Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76 posedă resurse arheologice şi istorice, plecând de la vestigiile ce datează din paleoliticul final şi urmele diverselor culturi (cultura Monteoru, Gumelniţa, Folteşti-Usatovo) şi până la vestigiile şi bisericile din perioada medievală, modernă şi contemporană. Majoritatea bisericilor construite în localităţile componente au fost ridicate după unirea Moldovei cu Ţara Românească din 1859 şi până la Marea Unire din 1918. Deşi nu toate aceste resurse posedă o mare forţă de atracţie a turiştilor, pot exista anumiţi turişti de nişă (istorici sau pasionaţi de istoria veche a Ţărilor Române, arheologi şi studenţi la arheologie, sociologi, etc.) ce pot fi foarte interesaţi de acestea.

F. Turismul rural şi agroturismul se referă la petrecerea unui sejur în cadrul unei comunităţi locale rurale, respectiv într-o gospodărie agricolă. Turistul poate fi implicat mai mult sau mai puţin în activităţile tradiţionale ale respectivei zone sau gospodării. Adevăratul agroturism se desfăşoară în gospodării care se apropie cât mai mult de arhitectura şi modul tradiţional de viaţă din zonă.

În satul Şiviţa, comuna Tuluceşti, se află un muzeu de artă sătească, numit „Vatra cu dor" al artistului popular Paul Buta, iar la Cavadineşti a fost înfiinţat un muzeu dedicat folclorului de pe Valea Horincei.

Analiza ofertei turistice

În Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76 sunt acreditate, conform Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, un număr de 11 unităţi de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică. Acestea reprezintă 25% din structurile de cazare de la nivelul judeţului Galaţi.

Din cele 11 unităţi de primire turistică din Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76, 81,8% (9 structuri) sunt amplasate în municipiul Galaţi (cartierul Valea Oraşului şi Faleza Dunării) şi 18,2% în mediul rural (comuna Tuluceşti). 27,3% (3 unităţi) din structurile de cazare din zona analizată intră în categoria hotelurilor, 27,3% în categoria pensiunilor turistice, 27,3% în categoria vilelor turistice. În cele 11 structuri este inclus şi 1 bungalow şi 1 popas turistic.

Unităţile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică din Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76 cuprind 129 de camere şi 298 locuri de cazare. Astfel, Zona Pescărească analizată ocupă un procent de 18,3% din capacitatea de cazare existentă la nivel judeţean.

9,1% din unităţile de cazare din Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76 sunt acreditate cu 1 stea/margaretă, 45,5% cu 2 stele/margarete şi 45,5% cu 3 stele/ margarete.

Infrastructura de agrement

Oferta de agrement a zonei este destul de limitată, atât ca posibilităţi de agrement dar şi din prisma infrastructurii specifice.

Principalele resurse de agrement în zonă sunt:

1. Faleza Dunării. Este una dintre zonele reprezentative ale Galaţiului, loc de promenadă pentru toţi oamenii, unde au loc frecvent concerte muzicale şi întreceri sportive (concertele "La Elice" şi Crosul Copiilor). Reprezintă aproape singura zonă unde s-au valorificat resursele pentru agrement, oferind un mare potenţial de relaxare şi agrement prin spaţii verzi. La malul falezei inferioare sunt multe vaporaşe transformate în restaurante, alături de o serie de lucrări realizate cu prilejul Taberei

de sculptura în metal din 1978.

2. Pădurea Gârboavele. Aflată în administrarea Consiliului Judeţului Galaţi, aceasta dispune de o zonă de agrement şi are statutul de arie naturală protejată. În zona de agrement se găseşte Muzeul satului, o serie de locuri special amenajate pentru petrecerea timpului liber (terenuri de sport, spaţii speciale pentru relaxare, o tabără pentru elevi).

3. Plaja Valurile Dunării este un complex de agrement situat în municipiul Galaţi, pe malul Dunării, lângă Turnul de Televiziune. Complexul dispune de două piscine mari, trei piscine pentru copii cu tobogane, spatii de joacă pentru copii, zonă de duşuri, zonă de restaurante. Deşi destul de frecventat în special de către tineri, complexul necesită investiţii importante în infrastructură şi servicii.

5. Plaja Brateş. Este o plajă privată, pe malul stâng al Lacului Brateş, mai mică decât Valurile Dunării.

In zona Lacului Brateş, cel mai mare lac de luncă din România, localizat în partea de nord - est a municipiului Galaţi, (la limita sudică a Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior) a fost amenajat Complexul de agrement Brateş, care pune la dispoziţie spaţii de cazare (20 de căsuţe a câte 2 locuri fiecare), plajă amenajată cu umbrele, foişoare cu 10 locuri, teren de sport pentru volei şi fotbal.